Uniunea Europeană desfășoară consultări confidențiale pentru stabilirea unui plan de reacție în cazul în care un atac hibrid ar provoca numeroase victime pe teritoriul unui stat membru. Ambasadorii celor 27 de state membre au discutat în ultimele săptămâni despre măsurile necesare în astfel de scenarii de criză. Reuniunile au fost organizate într-un format restrâns, fără asistenți și fără utilizarea telefoanelor mobile, pentru a proteja informațiile sensibile de posibile scurgeri.
Intensificarea acestor discuții a fost determinată de incidentul din august, când o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită pe aeroportul din Leipzig, Germania. Acest eveniment a amplificat temerile oficialilor europeni că operațiunile de sabotaj ar putea duce la pierderi de vieți omenești. Un diplomat european de rang înalt a avertizat că trebuie să fie pregătiți pentru ceva grav, subliniind că un astfel de atac nu mai poate fi exclus din calculul riscurilor.
Consultările se concentrează pe trei piloni esențiali: mobilizarea rapidă a echipelor de intervenție, oferirea de sprijin financiar european statului care este atacat și coordonarea comunicării publice în primele ore ale unei crize. Deși UE are deja mecanisme pentru atacuri cibernetice sau ingerinerea în procesele electorale, noutatea constă în gestionarea scenariilor cu victime. Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, susține că un deznodământ mortal este inevitabil.
Propunerile Comisiei Europene, care includ un protocol de securitate pentru urgențe și crearea unui Consiliu European de Securitate, au provocat nemulțumiri în unele capitale. Criticii se tem că aceste structuri ar putea crea confuzie și ar putea concura cu rolul NATO. Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO, a avertizat că suprapunerea responsabilităților ar putea întârzia deciziile critice. Ea a sugerat o delimitare clară între gestionarea militară de către NATO și intervenția civilă a UE.
Există și îngrijorări legate de securitatea datelor, în contextul suspiciunilor că informațiile din cadrul Coreper ar putea ajunge la Moscova. Un diplomat de pe flancul estic al UE a declarat că există reticență în a partaja date sensibile din cauza riscului de scurgeri în mass-media sau către autoritățile ruse. Din acest motiv, unele state preferă să păstreze informațiile clasificate pentru reuniunile NATO, unde procedurile de protecție sunt deja consacrate.
Aceste discuții despre securitatea hibridă apar într-un context în care Moscova este acuzată constant de campanii de destabilizare prin atacuri informatice și sabotaje. În perioada recentă, diverse incidente precum atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră sau incendiile suspecte la instalații de comunicații au alimentat tensiunile. Instituțiile europene urmăresc acum consolidarea sistemelor de avertizare timpurie pentru a contracara aceste amenințări constante.