Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat primele cinci Proiecte europene de interes comun în domeniul apărării, marcând transformarea Programului pentru industria europeană de apărare într-un portofoliu de cooperări militare de amploare. Decizia Consiliului permite avansarea acestor inițiative către etapele de finanțare și implementare efectivă. Proiectele selectate acoperă domenii critice, precum sistemele de drone, apărarea maritimă, capacitățile spațiale, apărarea aeriană și protecția flancului estic al UE.
Pentru sprijinirea acestor cinci proiecte, Comisia a alocat suma de 325 de milioane EUR din bugetul total de 1,5 miliarde EUR al Programului pentru industria europeană de apărare, cunoscut sub acronimul EDIP. Această sumă reprezintă sprijinul european disponibil în cadrul actualului program și nu trebuie confundată cu investițiile naționale și comune pe termen lung necesare proiectelor. Comisia va coordona implementarea și va monitoriza atingerea obiectivelor, oferind posibilitatea ca sprijinul să continue și prin viitorul cadru financiar multianual.
Printre inițiativele aprobate se numără proiectul DECODER, care se concentrează pe dezvoltarea și producția de drone și sisteme antidronă, și proiectul Integrated Maritime and Seabed Defence, axat pe protecția infrastructurii submarine. Un alt proiect major, SPACE, vizează componenta militară spațială, inclusiv comunicațiile prin satelit și monitorizarea activităților orbitale. Totodată, EU-FIAMD va integra sistemele de apărare aeriană și antirachetă, iar Eastern Flank Watch va coordona capacitățile de luptă terestră și supraveghere pe flancul estic.
Participarea statelor este semnificativă, cu o medie de 18 state membre implicate în fiecare proiect, în timp ce Ucraina este prezentă în patru dintre cele cinci inițiative. România este, de asemenea, implicată în mai multe dintre aceste cooperări, printre care DECODER, Integrated Maritime and Seabed Defence, EU-FIAMD și Eastern Flank Watch. Proiectele sunt concepute ca structuri de cooperare pe termen lung, permițând statelor să planifice achizițiile și infrastructura într-un mod coordonat, reducând dependențele strategice.
Evaluarea realizată de Comisia Europeană a inclus nouă propuneri, dintre care doar cinci au fost selectate pentru că au îndeplinit criteriile de maturitate și claritate a obiectivelor. Celelalte patru propuneri nu au fost incluse în acest prim val deoarece nivelul lor de maturitate sau definirea obiectivelor nu erau suficiente pentru a respecta standardele EDIP. Totuși, aceste proiecte nu sunt excluse definitiv, fiind posibile includeri în runde viitoare de finanțare, după ce vor atinge nivelul de pregătire necesar.
Aceste decizii reflectă o schimbare de paradigmă în politica industrială de apărare a Uniunii Europene, trecând de la măsuri de urgență la o abordare stabilă orientată spre capacitatea de producție. Programul EDIP facilitează dezvoltarea unor capabilități complexe care ar fi prea costisitoare pentru un singur stat membru. Prin acest mecanism, UE urmărește consolidarea bazei tehnologice și creșterea interoperabilității forțelor armate dintre statele participante.