Uniunea Europeană examinează luni, 28 septembrie, posibilitatea de a institui un mecanism de urgență dedicat gestionării atacurilor hibride. Această inițiativă vizează combaterea amenințărilor venite din partea Federației Ruse, care nu atinge pragul unui conflict militar direct. Discuțiile au loc la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din statele membre ale UE, subliniind necesitatea unui răspuns colectiv și coordonat în fața noilor riscuri de securitate.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a evidențiat importanța consolidării unui răspuns comun la acțiunile care se situează sub pragul agresiunii armate. Aceasta a declarat că procesul implică evaluarea diverselor instrumente care pot fi utilizate la diferite niveluri de intervenție. Propunerea de a adopta un astfel de mecanism de urgență a fost lansată recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a asigura o reacție rapidă între țările membre.
Modelul propus de Ursula von der Leyen se inspiră din Articolul 4 din Tratatul NATO, care permite statelor membre să solicite consultări urgente. Acest procedeu intervine atunci când integritatea teritorială, independența politică sau securitatea unui stat sunt amenințate, fără a declanșa imediat un răspuns militar. Sebastian Hartmann, secretarul de stat german la Ministerul Apărării, a menționat că opțiunile de acțiune trebuie coordonate între NATO și UE pentru a asigura o abordare unitară.
Contextul securitar este marcat de avertismentele serviciilor de informații militare daneze, care estimează că Rusia va efectua probabil mai multe atacuri hibride asupra unor ținte occidentale. Deși o invazie directă asupra unei țări NATO este considerată improbabilă, riscul rămâne prezent. În același sens, prim-ministrul polonez Donald Tusk a semnalat amenințări rusești, inclusiv utilizarea dronelor și a rachetelor, care vizează în mod specific aliații Ucrainei.
Oficialii europeni explică faptul că Rusia urmărește în principal impactul psihologic prin aceste atacuri, cu scopul de a destabiliza statele europene, în special pe cele care oferă sprijin Kievului. Ministrul apărării finlandez, Antti Hakkanen, a cerut abordarea acestei probleme cu hotărâre, în timp ce Kaja Kallas susține consolidarea sprijinului european pentru efortul de război ucrainean. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a solicitat de asemenea mai mult sprijin pentru Ucraina ca semnal către Rusia.
Aceste discuții privind securitatea și mecanismele de apărare apar într-un moment în care Uniunea Europeană își gestionează simultan și alte aspecte de stabilitate economică și politică. În primul semestru, excedentul balanței comerciale al UE în schimburile cu produse agroalimentare a crescut cu 1,4 miliarde de euro față de perioada echivalentă din anul precedent, reflectând dinamica economică a blocului în contextul regional volatil.