Uniunea Europeană, împreună cu cele 27 de state membre și 77 de parteneri din Africa, Caraibe și Pacific, au convenit asupra a șase priorități fundamentale pentru cooperarea climatică. Această decizie a fost oficializată prin o declarație comună, publicată de Consiliul UE la 9 noiembrie, în contextul deschiderii conferinței COP31 la Antalya. Documentul, intitulat „Towards COP31 and beyond: from priorities to delivery”, propune transformarea angajamentelor politice în investiții concrete și proiecte palpabile, oferind sprijin specific țărilor considerate cele mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice.
Cele șase direcții strategice stabilite de parteneri includ adaptarea la schimbările climatice, finanțarea climatică, electrificarea curată, utilizarea datelor și capacitățile științifice, reziliența sistemelor alimentare și a ecosistemelor, precum și guvernanța oceanelor. Partenerii subliniază necesitatea unei tranziții de la combustibilii fosili și reafirmă obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5°C. Această poziție politică vizează atât negocierile climatice, cât și implementarea unor proiecte care să asigure reducerea emisiilor într-un mod rapid și susținut, pe baza recomandărilor științifice.
În ceea ce privește finanțarea, documentul susține obiectivul colectiv de mobilizare a cel puțin 300 de miliarde de dolari anual până în anul 2035 pentru țările în curs de dezvoltare. Partenerii sprijină eforturile de triplare a finanțării pentru adaptare până în 2035, subliniind că țările dezvoltate trebuie să joace un rol de lider. Totuși, declarația nu anunță alocări financiare noi, ci propune simplificarea accesului la granturi, la fonduri pentru pierderi și daune, precum și la finanțări în condiții foarte favorabile pentru statele vulnerabile.
Prioritatea legată de energie pune accent pe electrificarea curată, fiind strâns conectată de o tranziție justă și echitabilă de la combustibilii fosili. Cooperarea vizează dezvoltarea energiei regenerabile, a soluțiilor de stocare, a eficienței energetice și a interconectărilor transfrontaliere sau a minirețelelor. În paralel, utilizarea datelor Copernicus este propusă pentru avertizarea timpurie și planificarea investițiilor. Documentul include și măsuri pentru reziliența sistemelor alimentare, precum agricultura adaptată și gestionarea sustenabilă a coastelor, vizând protejarea surselor de hrană și de apă.
Guvernanța oceanelor completează acest set de priorități, cerând o integrare mai bună a legăturii dintre oceane și climă în planurile naționale de adaptare. Partenerii susțin posibilitatea statelor de a-și menține zonele maritime stabilite conform Convenției ONU asupra dreptului mării, în ciuda creșterii nivelului mării. Această abordare este considerată crucială pentru micile state insulare. Toate aceste direcții de acțiune sunt menite să protejeze comunitățile vulnerabile și să asigure o coordonare mai bună între politicile dedicate climatului și cele dedicate ecosistemelor marine.
Acest parteneriat dintre UE și Organizația Statelor din Africa, Caraibe și Pacific (OACPS) reunește în total 104 țări, reprezentând aproximativ două miliarde de persoane și peste jumătate dintre membrii ONU. Relația dintre aceste entități este încadrată în cadrul politic și juridic general oferit de Acordul de la Samoa, semnat la 15 noiembrie 2023 și aplicat provizoriu începând cu 1 ianuarie 2024.