Uniunea Europeană propune o schimbare fundamentală în organizarea logisticii aferente ajutorului umanitar, pe fondul unei discrepanțe crescute între numărul persoanelor aflate în nevoie și resursele financiare disponibile. În cadrul unei reuniuni informale a miniștrilor dezvoltării, desfășurată pe 8 și 9 octombrie la Dublin, Comisia Europeană a susținut extinderea achizițiilor comune și utilizarea partajată a transportului și a depozitelor. Scopul este o coordonare mai strânsă între organizațiile responsabile de livrarea alimentelor, medicamentelor și altor produse esențiale în zonele afectate de crize.
Propunerea vizează eliminarea sistemelor logistice paralele, care generează costuri suplimentare, duplicări de activități și întârzieri în livrare. Hadja Lahbib, comisar european pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor, a explicat că procesul de achiziție, transport, depozitare și distribuție poate reprezenta între 60% și 80% din totalul cheltuielilor umanitare. În noul model, Bruxelles-ul urmărește ca organizațiile să cumpere bunuri împreună, să consolideze transporturile, să împartă spațiile de depozitare și să utilizeze date logistice comune, promovând totodată achizițiile locale și poziționarea anticipată a stocurilor.
Reuniunea de la Dublin, organizată sub Președinția irlandeză a Consiliului, a fost condusă de Neale Richmond, ministrul de stat irlandez pentru dezvoltare internațională și diaspora. Deși discuțiile au implicat și parteneri precum Canada, Regatul Unit, Norvegia, Islanda și reprezentanți ai Organizației Națiunilor Unite, reuniunea nu a condus la adoptarea unor reguli obligatorii sau a unui nou buget. Propunerile prezentate dezvoltă reforma umanitară lansată de Comisie în luna mai, având rolul de a stabili o direcție politică și operațională, fără a impune acte juridice imediate.
Pe lângă eficiența logistică, protecția lucrătorilor umanitari a reprezentat o prioritate majoră a discuțiilor de la Dublin. UE utilizează mecanismul Protect Aid Workers pentru personalul care este atacat sau implicat în incidente grave, oferind sprijin pentru relocare, asistență medicală, psihologică sau juridică. În anul 2025, acest program a sprijinit 782 de lucrători umanitari în 25 de țări, iar pentru anul 2026, Comisia are prevăzută o decizie de finanțare de 3,5 milioane EUR pentru acest mecanism regional de protecție.
Presiunea asupra sistemului umanitar este accentuată de faptul că, în 2026, se estimează că aproximativ 239 de milioane de persoane vor avea nevoie de asistență. Totuși, finanțarea globală actuală permite acoperirea nevoilor pentru mai puțin de jumătate dintre acestea. Pentru a gestiona această situație, miniștrii au discutut despre atragerea unor surse suplimentare de finanțare prin cooperarea cu companii și organizații filantropice, deși aceste investiții private nu pot înlocui complet finanțarea publică, în special în zonele unde nu există un model economic de recuperare a investiției.
Contextul actual al sectorului umanitar este marcat de o fragmentare a lanțurilor de aprovizionare, care reduce capacitatea de răspuns rapid atunci când resursele sunt limitate. Comisia Europeană finanțează deja o infrastructură pentru lanțurile umanitare strategice, cu o decizie de finanțare de aproximativ 10,7 milioane EUR prevăzută pentru anul 2026. Această sumă este destinată infrastructurii și operațiunilor strategice deja existente, nu reprezentând un pachet de fonduri nou creat în urma întâlnirii de la Dublin.