Capitalele europene desfășoară discuții confidențiale pentru a pregăti un răspuns la un potențial atac hibrid de amploare care ar putea cauza moartea mai multor cetățeni ai Uniunii Europene. Această pregătire discretă a început să se intensifice în ultimele săptămâni, după descoperirea unei drone încărcate cu explozibil pe aeroportul din Leipzig. Diplomații și oficialii europeni au discutat aceste scenarii de coșmar în cadrul unor reuniuni de tip „format restrâns”, desfășurate fără asistenți sau dispozitive de înregistrare.
Eforturile de pregătire vizează implementarea unor mecanisme concrete, precum trimiterea unor echipe de intervenție de urgență și deblocarea unor fonduri europene pentru statele afectate. Discuțiile includ și stabilirea unor protocoale de comunicare pentru liderii instituțiilor UE în momente de criză extremă. Un înalt diplomat european a subliniat necesitatea de a fi pregătiți pentru un eveniment grav, menționând că incidentul de la Leipzig a demonstrat că un atac cu victime multiple nu poate fi exclus din calculul riscurilor actuale.
Totuși, procesul de pregătire scoate la iveală divergențe semnificative între statele membre privind rolul securității în cadrul blocului. Unele capitale avertizează că demersurile Bruxelles-ului ar putea duplica activitatea NATO, alianța care asigură securitatea Europei de 80 de ani. Există temeri că suprapunerea funcțiilor ar putea crea confuzie în procesul decizional, ceea ce ar putea încetini reacțiile în momentele când timpul este esențial. Oana Lungescu, cercetătoare la RUSI, a menționat că această confuzie ar putea avea consecințe directe asupra eficienței răspunsului.
Pe lângă problemele de structură, există îngrijorări legate de securitatea informațiilor sensibile discutate în cadrul UE. Unii diplomați sunt reticenți în a partaja date critice în Coreper sau în sala liderilor, temându-se că acestea pot ajunge în presă sau direct la Moscova. Această suspiciune a fost accentuată de relatări privind transmiterea unor conținuturi de la nivel de lideri către Rusia. Din acest motiv, unele capitale preferă limitarea schimbului de informații sensibile la formatul NATO, considerat mai sigur.
În acest context, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un „protocol de securitate de urgență” și crearea unui „Consiliu European de Securitate”. Aceste propuneri ar urma să fie integrate într-o „Strategie europeană de securitate” planificată pentru începutul lunii noiembrie. Totuși, mulți diplomați se opun acestor noi structuri, argumentând că UE dispune deja de mecanisme precum Mecanismul integrat al UE de răspuns politic la crize (IPCR), care a fost utilizat anterior în timpul pandemiei.
Mecanismul IPCR, bazat pe Tratatul de la Lisabona, permite convocarea unor reuniuni de urgență cu experți din NATO sau ONU la cererea unui stat membru. Această structură de cooperare este esențială pentru coordonarea răspunsului civil în fața amenințărilor care rămân sub pragul unui act de război direct. În prezent, atacurile hibride, care includ sabotaje și ingerințe, sunt considerate o metodă prin care Moscova își testează reziliența și capacitatea de răspuns a întregului continent european.