Parlamentul Ucrainei a adoptat luni modificări ale legislației privind educația în limbile minorităților naționale, într-un demers care vizează deblocarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Această decizie legislativă ar putea permite deschiderea a două clustere de negociere, procesul fiind programat pentru data de 13 octombrie. Inițiativa a fost votată în Rada Supremă cu 266 de voturi, vizând amendarea legilor privind asigurarea drepturilor educaționale ale popoarelor autohtone și ale persoanelor aparținând minorităților naționale din țară.
Noua legislație extinde posibilitățile de predare în limbile popoarelor autohtone și în limbile minorităților care sunt recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene. Deși limba ucraineană va menține statutul de limbă principală a procesului de învățământ, în școlile cu clase în limbi oficiale UE se va garanta dreptul de a utiliza respectivele limbi alături de limba de stat. Această utilizare este permisă atât în timpul predării, cât și în comunicarea dintre elevi și ceilalți participanți la procesul educațional, în incinta instituției.
În cadrul noilor reglementări, lista disciplinelor predate în limba ucraineană poate fi extinsă la decizia instituției de învățământ, dacă părinții a cel puțin două treimi dintre elevii clasei depun cereri scrise. De asemenea, școlile pot obține un statut special. O instituție în care peste 50% dintre elevi sunt instruiți în limba unei minorități care este limbă oficială UE va putea primi statutul de instituție de învățământ a unei minorități naționale. Programele vor putea include studii despre istorie, cultură și tradiții naționale.
Condițiile pentru menținerea statutului special sunt stricte, școlile care aveau deja acest drept o pot păstra dacă elevii care studiază în limba minorității (limbă oficială UE) reprezintă cel puțin 20% din totalul elevilor. Dacă această pondere scade sub pragul de 20%, statutul va înceta cu avizul autorității executive centrale din domeniul educației și științei. În cazul reorganizării sau închiderii unei școli care deservește o minoritate, elevilor li se va garanta posibilitatea de a continua studiile în altă instituție cu statut echivalent.
Măsura legislativă a fost anticipată de declarațiile șefei diplomației ungare, Anita Orban, care a menționat în Luxemburg că acest pas reprezintă o „condiție necesară” pentru continuarea negocierilor de aderare. Totuși, proiectul a generat îngrijorări în comunitatea română din Ucraina. În cadrul consultărilor de pe 9 octombrie, partea română a cerut păstrarea rețelei tradiționale de școli și consultarea reprezentanților minorității. Un proiect alternativ, înregistrat de deputatul Gheorghe Mazurașu, a fost scos de pe ordinea de zi după recomandarea de respingere a unei comisii.
Procesul de integrare a Ucrainei în structurile europene implică respectarea standardelor privind drepturile minorităților, un punct de control strict în cadrul procesului de aderare la UE. Deciziile privind educația și limbile oficiale sunt monitorizate constant de instituțiile europene pentru a asigura conformitatea cu acquis-ul comunitar. Această etapă legislativă de la Kiev este considerată un indicator al voinței politice de a alinia legislația națională cu cerințele de apartenență la blocul european.