Péter Magyar, noul lider de la Budapesta, adoptă o abordare tactică în raport cu Uniunea Europeană, bazată pe o cunoaștere profundă a mecanismelor de la Bruxelles. Spre deosebire de Viktor Orbán, care a folosit adesea dreptul de veto pentru a crea blocaje, Magyar utilizează expertiza acumulată în ultimii ani pentru a naviga complexitatea instituțională. Această schimbare de strategie marchează o tranziție de la opoziția frontală la o formă de conformare selectivă, menită să rezolve conflictele cu Comisia Europeană.
Magyar a acumulat o experiență vastă în interiorul sistemului european, lucrând în zona politicilor de transport și ca atașat în cadrul COREPER I. Această perioadă i-a permis să înțeleagă ritmul politic al Bruxelles-ului și logica internă a instituțiilor, fiind anterior șef de cabinet pentru reprezentanții Ungariei. Unul dintre colegii săi, Olivér Várhelyi, a subliniat capacitatea sa de a observa mecanismele Comisiei, Consiliului și Parlamentului European din interiorul angrenajului guvernamental.
În materie de politică externă și de securitate, Magyar a marcat o ruptură față de linia de politică de la guvernul Orbán. În august, Ungaria a dat undă verde celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotra Rusiei, iar în mai, guvernul a semnalizat că nu se va mai opune sancționării Patriarhului Kirill. De asemenea, Budapesta a catalogat oficial Rusia drept o amenințare la adresa securității naționale și a ordinii internaționale, marcând o schimbare față de poziția anterioară.
Pe plan intern, Magyar a implementat măsuri care au afectat direct vechiul regim, precum modificarea constituțională ce a plafonat mandatele parlamentare la maximum 12 ani. Totodată, partidul său, Tisza, a optat pentru o integrare strategică în grupul PPE, sub îndrumarea lui Manfred Weber. Această mișcare este văzută ca un pas spre reîntregirea în mainstream-ul politic european, după ce Fidesz fusese suspendat din această familie politică.
Relația cu Bruxelles-ul rămâne însă una de negociere dură pe anumite teme sensibile, precum migrația sau drepturile fundamentale. În timp ce Magyar a deblocat 16,4 miliarde de Euro din fondurile înghețate după implementarea unor reforme, el menține o poziție fermă pe politicile de frontieră. De asemenea, nu a dat semne de retragere în privința Legii privind protecția copilului din 2021, o măsură criticată dur de instituțiile europene.
În contextul geopolitic actual, Ungaria încearcă să echilibreze sprijinul pentru parcursul european al Ucrainei cu menținerea unor pârghii de presiune. În timp ce Orbán folosea veto-ul pentru a bloca împrumuturi de 90 de miliarde de Euro destinate Kievului, Magyar a optat pentru o abordare mai pragmatică. Această evoluție reflectă o schimbare de paradigmă în care Budapesta trece de la rolul de obstrucționist la unul care caută să își gestioneze influența într-un mod mai controlat.