Statele membre ale Uniunii Europene au exprimat dorința de a extinde acoperirea politicii europene pentru semiconductori prin implementarea noii etape, Chips Act 2.0. În cadrul Consiliului Competitivitate, miniștrii industriei au susținut obiectivele propuse, solicitând consolidarea ecosistemului european și reducerea vulnerabilităților din întregul lanț de aprovizionare. Această nouă etapă vizează nu doar producția, ci și procesele de proiectare, echipamentele și capacitatea de a anticipa eventuale crize de aprovizionare care pot afecta industriile europene.
Noua propunere de la Comisie urmărește să înlocuiască regulamentul din 2023, extinzând intervenția Uniunii asupra mai multor verigi esențiale. În prezent, producția din UE acoperă doar aproximativ o cincime din consumul european de semiconductori. Situația devine critică în segmentele tehnologice avansate, unde pentru cipurile de vârf sub 5 nanometri, inclusiv cele utilizate în inteligența artificială, dependența de capacitățile din SUA și Asia rămâne aproape totală, lăsând Europa expusă la șocuri externe.
Miniștrii au subliniat că reziliența și competitivitatea europene depind de o abordare care să includă întregul lanț valoric, de la proprietatea intelectuală la asamblare și testare. Dezbaterea actuală nu pledează pentru o autosuficiență completă, ci pune accent pe menținerea piețelor deschise și pe cooperarea cu parteneri internaționali de încredere. Obiectivul este de a identifica dependențele strategice care necesită intervenție publică, evitând în același timp o strategie de izolare economică care ar putea afecta stabilitatea comercială.
O prioritate majoră în cadrul Chips Act 2.0 este integrarea cererii cu oferta, asigurând piețe pentru tehnologiile produse în Europa. Comisia a inclus explicit cipurile AI ca fiind tehnologii care necesită sprijin specializat, având în vedere concentrarea producției globale în câteva regiuni. Fără clienți industriali europeni care să absoarbă aceste tehnologii avansate, investițiile masive în fabrici noi ar putea rămâne vulnerabile, indiferent de locația acestora pe teritoriul Uniunii.
Procesul legislativ urmează să continue, deoarece Consiliul și Parlamentul European trebuie să își stabilească propriile poziții înainte de negocierea finală. Dezbaterea de la nivel de miniștri deschide calea pentru negocierile politice asupra propunerii prezentate de Comisie în iunie, dar nu reprezintă încă poziția legislativă finală. Rămâne de clarimentat volumul de fonduri care vor fi alocate și modul în care sprijinul va fi distribuit între cercetare, infrastructură și producția propriu-zisă.
Primul Chips Act a avut un impact semnificativ prin mobilizarea a peste 52 de miliarde de euro în investiții publice și private. Această primă etapă a contribuat la crearea a aproximativ 46.000 de locuri de muncă, direct și indirect. Totuși, evaluările arată că aceste rezultate nu au rezolvat problemele structurale, deoarece Europa rămâne vulnerabilă în momentele în care producția din alte regiuni este întreruptă, așa cum s-a observat în criza din 2020–2022.