Comisia Europeană a decis trimiterea Spaniei în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, deoarece Madridul nu a implementat o hotărâre pronunțată în iunie 2022. Executivul european acuză faptul că legislația spaniolă nu a fost modificată pentru a permite obținerea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate de încălcarea dreptului UE. Această nouă sesizare vizează neexecutarea obligațiilor juridice rezultate din decizia anterioară a Curții, care a stabilit că anumite condiții naționale sunt contrare normelor europene.
Problema centrală vizează prevederi din Legea 40/2015 privind regimul juridic al sectorului public și Legea 39/2015 privind procedura administrativă comună. În prezent, proiectul legislativ destinat modificării acestor reguli contestate se află încă în Parlamentul spaniol, conform informațiilor furnizate de Comisia Europeană. Din acest motiv, autoritățile de la Madrid nu au reușit să aducă ordinea juridică națională în conformitate cu cerințele europene, deși decizia CJUE a fost deja pronunțată de mai bine de trei ani.
Hotărârea CJUE din 2022 a evidențiat faptul că sistemul spaniol impunea bariere excesive, cum ar fi condiționarea despăgubirii de existența unei hotărâri anterioare a Curții. De asemenea, legislația impunea necesitatea unei acțiuni judiciare prealabile în anumite situații și impunea restricții privind termenele de recuperare a prejudiciilor. Curtea a criticat modul în care se calcula perioada de un an de la publicarea hotărârii europene și limitarea despăgubirilor la doar cinci ani de la publicare.
Noua procedură deschisă de Comisia Europeană în decembrie 2025 are o natură diferită de cea din 2019, când se analiza compatibilitatea legilor. Acum, se verifică dacă statul membru a luat măsurile necesare pentru a respecta hotărârea deja pronunțată de CJUE. Dacă Curtea va constata neexecutarea, aceasta poate dispune aplicarea unei sume forfetare pentru perioada de neconformare sau a unor penalități zilnice, sau chiar ambele măsuri pentru a stimula respectarea normelor.
Dreptul la despăgubire în temeiul dreptului UE este guvernat de principii stricte, necesitând o legătură directă de cauzalitate între încălcarea gravă a unei norme și prejudiciul suferit. Deși statele membre au autonomie în stabilirea regulilor procedurale, aceasta nu poate face ca exercitarea drepturilor europene să fie imposibilă sau excesiv de dificilă. Această limitare a autonomiei este cunoscută în dreptul european sub numele de principiul efectivității, care protejează drepturile cetățenilor.
Procedurile de infringement reprezintă mecanismul prin care Comisia Europeană monitorizează aplicarea dreptului Uniunii de către statele membre. În cazul Spaniei, conflictul a început încă din 2015, când au fost primite plângeri privind legile menționate. După o serie de avize motivate și trimiterea cazului la Curta de Justiție în 2019, procesul a ajuns la punctul actual de neexecutare a deciziei judiciare finale.