Senatorul Titus Corlățean și deputatul Iulian Bulai, membri ai delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de la Strasbourg, au depus o moțiune de rezoluție privind Tezaurul României de la Moscova. Documentul vizează modalitățile prin care țara poate recupera acest patrimoniu național, care a fost trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial. Demersul este menit să aducă subiectul în dezbaterea la nivel european, având în vedere că bunurile nu au fost restituat de autoritățile sovietice și nici de cele ale Federației Ruse.
Moțiunea de rezoluție a primit sprijinul a 25 de parlamentari europeni din diverse țări în momentul depunerii sa. Biroul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a direcționat deja documentul către Comisia juridică pentru a desemna un raportor special pentru această temă. Comisia a lansat apelul procedural pentru candidaturile la acest post, iar desemnarea oficială a raportorului este anticipată să aibă loc în cadrul reuniunii din luna decembrie, conform informațiilor furnizate de Agerpres.
Titus Corlățean a declarat că a prezentat colegilor europi istoria Tezaurului și importanța acestui subiect pentru națiunea română, dar și pentru standardele democratice ale Consiliului Europei. Senatorul a subliniat că această oportunitate a fost utilă pentru sensibilizarea deputaților europeni. Acesta și-a exprimat dorința de a lucra în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe și cu Banca Națională a României, solicitând sprijinul unor specialiști precum Ioan Scurtu și Ioan-Aurel Pop.
Senatorul a criticat lipsa de seriozitate a unor actori politici din coaliția de Dreapta PNL-USR-UDMR în tratarea acestui subiect esențial. Titus Corlățean a menționat că obiectivul recuperării Tezaurului lipsește din programul de guvernare prezentat de candidatul la portofoliul Externe, Oana Țoiu, numind acest lucru o greșeală impardonabilă. Acesta consideră că sediul acestui tip de materie este mai bine plasat la Consiliul Europei, mai ales în contextul unei posibile reveniri a Rusiei în această instituție.
Procesul de recuperare a Tezaurului României este unul complex, desfășurat pe parcursul a peste un secol de timp. Bunurile au fost transferate la Moscova în timpul Primului Război Mondial pentru protecție, însă nu au mai fost restituate nici de regimul sovietic, nici de Federația Rusă. Această problemă de patrimoniu constituie un subiect de discuție constant în relațiile diplomatice și reprezintă un obiectiv de lungă durată pentru autoritățile române.
Demersul de la Strasbourg urmează un parcurs similar cu cel efectuat anterior la nivelul Parlamentului European de la Bruxelles. Titus Corlățean a precizat că drumul este lung, dar consideră că abordarea la nivelul Consiliului Europei este mai eficientă pentru acest caz specific. Senatorul a promis că va menține publicul la curent cu toate evoluțiile și deciziile care vor urma în urma desemnării raportorului de către Comisia juridică.