Comisarul european Roxana Mînzatu a anunțat lansarea Pachetului European pentru Educație și Competențe, un plan structurat pe patru priorități majore. Propunerea vizează implementarea unor măsuri concrete destinate elevilor, profesorilor, instituțiilor de învățământ și formării profesionale. Anunțul a fost făcut prin intermediul unei postări pe rețelele sociale de către Roxana Mînzatu, care subliniază necesitatea unor investiții pentru generația următoare prin acest nou pachet de reforme europene.
Prima prioritate vizează consolidarea competențelor de bază, asigurându-se că fiecare copil poate înțelege lecturile și poate aplica cunoștințele dobândite. Planul prevede crearea a 100 de Alianțe ale Școlilor Europene în fiecare an, cu un accent deosebit pe zonele defavorizate și obiective măsurabile. În prezent, patru școli din Buzău și Vâlcea participă deja la o etapă-pilot a acestui proces, proiectul fiind finanțat cu 20 de milioane de euro prin Erasmus+ la nivel european.
Al doilea pilon se concentrează pe sprijinirea profesorilor, în contextul în care numărul acestora din România a scăzut cu peste 4700 în ultimul an școlar, în timp ce numărul elevilor crește. Măsurile includ îmbunătățirea condițiilor de muncă, sprijin pentru cei la început de carieră și formare continuă. Din 2027, Academiile Erasmus+ vor asista profesorii debutanți și directorii de școli pentru a reduce birocrația, iar aceștia vor fi consultați semestrial prin grupul de dialog european.
Prioritatea a treia vizează utilizarea responsabilă a tehnologiei, incluzând testarea unui certificat de competențe IA pentru elevii de 15 ani începând cu anul școlar 2027-2028. Deoarece 40% din elevii români folosesc deja AI săptămânal pentru învățare, noile reguli vor permite verificarea răspunsurilor și recunoașterea manipulării. În paralel, opt state membre construiesc infrastructura digitală prin EDU-EDIC, iar Europa pregătește un angajament pentru utilizarea sănătoasă a ecranelor în viața copiilor.
Ultima prioritate vizează învățământul tehnic, care ar trebui să devină o opțiune principală, având în vedere că 8 din 10 absolvenți de formare profesională din UE găsesc loc de muncă. De anul viitor, se va testa un accelerator de formare sectorială pentru cursuri scurte, adaptate cerințelor angajatorilor și evoluției tehnologice. Această strategie europeană urmărește să integreze mai eficient tinerii pe piața muncii prin specializări rapide și relevante pentru noile tehnologii.
Din momentul în care România a devenit membră a Uniunii Europene, peste 7,5 miliarde de euro din fondurile europene au fost direcționate către sectorul educației. Aceste investiții masive au contribuit la modernizarea infrastructurii școlare, însă provocările legate de numărul de elevi și de personalul didactic rămân constante în sistemul de învățământ național.