Un raport recent publicat de Eurostat pentru anul 2025 evidențiază o lipsă de verificare a informațiilor de către utilizatorii de internet din România. Conform datelor, doar 18,2% dintre românii care au utilizat internetul în ultimele trei luni au încercat să verifice adevărul unei informații sau al unui conținut găsit online. Această cifră plasează România pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană, deasupra doar Lituaniei, care are 14,9%, și a Greciei, care înregistrează cel mai mic procent, de 9,8%.
Situația este marcată de un decalaj semnificativ față de media europeană, care este de 29,2%. Aceasta înseamnă că utilizatorii din România verifică informațiile online cu aproape 11 puncte procentuale mai rar decât media din restul Uniunii Europene. În contrast, Irlanda deține cel mai mare procent din blocul comunitar, cu 63,6%, urmată de Olanda, cu 53,1%, și Luxemburg, cu 45,2%. Un utilizator din Irlanda are o probabilitate de aproape trei ori și jumătate mai mare să verifice o informație online față de un cetățean român.
Indicatorul Eurostat se bazează pe o anchetă privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicării, vizând persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani. Aceștia sunt utilizatori care au declarat explicit că au încercat să verifice veridicitatea conținuturilor întâlnite pe site-uri de știri sau pe rețelele sociale în ultimele trei luni. Deși procentul de români care verifică informațiile a crescut de la 11,6% în 2021 și 10% în 2023, la 18,2% în 2025, media europeană a urcat de la 23,5% în 2021 la 29,2% în 2025.
Problema este legată de nivelul de competențe digitale, unde România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană. Doar 31,84% din populația României deține competențe digitale de bază sau superioare, un nivel mult sub media europeană de 60,4%. Deși accesul la internet în gospodăriile românești depășește în prezent media europeană, modul de consum și evaluare critică a informației rămâne o vulnerabilitate, deoarece dezinformarea nu este combatută prin verificări riguroase.
Indicatorul măsoară exclusiv persoanele care declară că au verificat informații din alte surse, fără a indica numărul real de persoane păcălite de știri false. Un procent scăzut de verificare nu înseamnă automat un număr egal de persoane păcălite, însă semnalează o lipsă de obicei de a pune la îndoială informația înainte de distribuire. Această abordare reflectă o vulnerabilitate structurală în modul în care informația este procesată de utilizatorii din România față de restul Europei.
În contextul competențelor digitale, România se confruntă cu un nivel de dezvoltare a abilităților tehnice mult sub media europeană. În timp ce accesul la tehnologie este extins, capacitatea de a evalua critic conținutul digital rămâne limitată. Această discrepanță între accesul la internet și capacitatea de utilizare critică este o problemă de educație digitală, nu de infrastructură, reflectând dificultatea de a trece de la consumul pasiv la cel analizat.