România și Italia au decis să își unească forțele în cadrul negocierilor privind viitorul buget al Uniunii Europene, solicitând menținerea finanțării destinate agriculturii și politicii de coeziune. Președintele Nicușor Dan și premierul italian Giorgia Meloni au coordonat această inițiativă, care a reușit să adune susținerea a 17 state membre. Această mișare politică intervine într-un moment critic, în condițiile în care Germania și alte țări europene pledează pentru reduceri semnificative ale cheltuielilor din bugetul comunitar.
Cele 17 guverne implicate au transmis o scrisoare oficială către președinția irlandeză a Consiliului UE, exprimându-și poziția fermă. Aceștia susțin că finanțarea pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și pentru politica de coeziune trebuie să fie menținută la nivelurile actuale în cadrul următorului Cadru Financiar Multianual, care va acoperi perioada 2028-2034. Grupul este format din România, Italia, Spania, Polonia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Slovacia și Slovenia.
Disputa bugetară este marcată de o opoziție clară între blocurile de state. În timp ce grupul condus de Nicușor Dan și Giorgia Meloni cere stabilitatea fondurilor, un alt grup de șase state, condus de Germania, solicită reducerea cheltuielilor europene. Pentru a consolida această poziție, liderii urmează să găzduiască o reuniune informală a statelor participante în marja Consiliului European, programat pentru perioada 15 și 16 octombrie, adresând direct aceste teme sensibile.
Pentru România, menținerea acestor resurse reprezintă o prioritate strategică de importanță directă. Politica de coeziune este esențială pentru finanțarea proiectelor de infrastructură și a dezvoltării regionale, în timp ce PAC constituie o sursă vitală de sprijin pentru sectorul agricol. Statele din Europa Centrală, de Est și de Sud avertizează că orice tăiere a acestor fonduri ar putea afecta capacitatea regiunilor mai puțin dezvoltate de a reduce decalajele economice față de statele mai prospere din Uniune.
Pe lângă distribuția fondurilor, negocierile vizează și noi surse de venit pentru bugetul UE. Comisia Europeană a propus cinci noi taxe care ar putea genera anual aproximativ 66 de miliarde de euro, o soluție susținută de Franța, dar contestată de alte guverne. Cele 17 state cer ca noile resurse proprii să fie echitabile și simple, solicitând totodată amânarea rambursărilor datoriei europene de aproximativ 25 de miliarde de euro anual și opunerea reducerilor de contribuții prin mecanismul de rabatur.
Propunerea actuală a Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 presupune un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, cu o redistribuire a resurselor către apărare și competitivitate. Această reconfigurare presupune, însă, o scădere a ponderii alocate agriculturii și politicii de coeziune. Documentul de negociere pregătit de președinția irlandeză a Consiliului UE va servi drept bază pentru discuțiile dintre liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.