România și Italia coordonează un grup format din 17 state membre ale Uniunii Europene care au avertizat oficial asupra riscurilor de reducere a fondurilor destinate agriculturii și coeziunii. Această inițiativă vizează protejarea resurselor în cadrul viitorului buget pe șapte ani, în contextul presiunilor exercitate de Germania pentru o scădere a cheltuielilor. Grupul de țări solicită menținerea nivelului actual de finanțare pentru Politica agricolă comună și Politica de coeziune.
Președintele Nicușor Dan a declarat că scrisoarea trimisă prim-ministrului irlandez Micheál Martin urmărește consolidarea agriculturii și a coeziunii ca priorități esențiale în următorul exercițiu bugetar european. Statele semnatare propun, în plus, alocarea de resurse suplimentare pentru domenii critice, precum securitatea, apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența. Această strategie este menită să asigure stabilitatea financiară a Uniunii Europene în perioada următoare.
Consilierul prezidențial Valentin Naumescu a subliniat că negocierile din cadrul Uniunii Europene vor fi extrem de dure și complicate. Acesta a avertizat că există riscuri semnificative de discontinuitate a finanțării europene la data de 1 ianuarie 2028, dacă nu se ajunge la un acord privind noul Cadru Financiar Multianual până la finalul anului curent. Este necesar ca în 2027 să fie adoptată legislația de aplicare și să se finalizeze pregătirile tehnice.
Presiunea este exercitată asupra președinției irlandeze rotative a Consiliului UE pentru a păstra neschimbate cheltuielile de aproximativ 900 de miliarde de euro. În opoziție se află un grup de șase țări conduse de Germania, care au cerut reduceri de câteva sute de miliarde de euro la toate nivelurile bugetare. Printre semnatarii care cer menținerea finanțării se numără Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și președintele român Nicușor Dan vor găzdui o reuniune informală a acestor state în marja Consiliului European de pe 15 și 16 octombrie. Negocierile vizează și introducerea unor noi taxe, numite resurse proprii, care ar putea genera 66 de miliarde de euro pe an. Statele semnatare cer ca aceste resurse să fie autentice, echitabile, simple și neregresive, solicitând totodată amânarea rambursărilor datoriei din perioada pandemiei.
Cadrul financiar multianual (CFM) reprezintă instrumentul prin care Uniunea Europeană își planifică cheltuielile pe termen lung, acoperind subvenții agricole și fonduri de dezvoltare regională. Procesul de negociere este unul dintre cele mai complexe de la Bruxelles, deoarece implică echilibrul dintre noile prioritale, precum apărarea, și sprijinul tradițional pentru agricultură și dezvoltarea teritorială. Deciziile finale vor influența direct capacitatea de dezvoltare a statelor membre pe următorul deceniu.