Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

UE

România și Germania sunt printre cele mai sceptice țări față de aderarea rapidă a Ucrainei la UE

Un sondaj realizat de Fundația Bertelsmann arată că sprijinul pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană a scăzut semnificativ în rândul cetățenilor europenilor.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

România și Germania sunt printre cele mai sceptice țări față de aderarea rapidă a Ucrainei la UE
Foto: DCNews

Opinia publică din Uniunea Europeană privind integrarea rapidă a Ucrainei în blocul comunitar a suferit o scădere marcată, conform unui sondaj recent. În timp ce 83% dintre ucraineni își doresc ca țara lor să se alăture UE în următorii ani, doar 47% dintre cetățenii europeni susțin o astfel de aderare rapidă. Restul de 53% dintre rezidenții UE se opun acestui proces de integrare accelerată, indicând o discrepanță majoră între dorința Kievului și acceptarea europeană.

România și Germania se află în grupul celor mai sceptice state europene în ceea ce privește acest demers. În România, doar 40% dintre cetățeni susțin ideea unei aderări rapide, un nivel de acceptare extrem de scăzut. Germania prezintă un paradox similar, fiind țara care oferă Ucrainei cel mai mare sprijin militar și financiar din UE, dar unde doar 41% dintre germani sunt favorabili unei integrări rapide. La începutul invaziei ruse din 2022, sprijinul din Germania era de 60%.

Suedia reprezintă antiteza acestui scepticism, fiind țara cu cel mai ridicat nivel de susținere pentru integrarea Ucrainei, cu un procent de 69%. Sondajul, realizat de Fundația Bertelsmann pe un eșantion de 16.795 de persoane din toate statele membre UE, arată o tendință de scădere a sprijinului atât la nivel individual, cât și la nivelul întregului bloc. Rezultatele au fost obținute prin instrumentul Eupenios de măsurare a opiniei publice, reflectând o schimbare de atitudine pe parcursul ultimilor ani.

Procesul de aderare este marcat de obstacole politice semnificative, Ungaria fiind principalul impediment. Guvernul condus de Peter Magyar a refuzat anterior veto-ul asupra primului grup de negocieri, dar s-a opus accelerării întregului proces, solicitând progrese privind drepturile minorității maghiare din Ucraina. În paralel, Friedrich Merz a propus un statut de „membru asociat” fără drept de vot, o idee respinsă de Volodimir Zelenski, care a considerat propunerea ca fiind „nedreaptă” pentru Ucraina.

Integrarea Ucrainei rămâne un obiectiv oficial al Uniunii Europene și este considerată o componentă esențială pentru viitoarea ordine de securitate în Europa. Totuși, pentru admiterea efectivă în blocul comunitar, este necesar acordul unanim al tuturor statelor membre. Comisia Europeană analizează în prezent mecanisme prin care extinderea poate avansa fără a compromite standardele și condițiile de aderare impuse de instituție.

Istoricul procesului de integrare a accelerat în februarie 2022, momentul în care Ucraina a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. În iunie 2024, negocierile de aderare au început oficial, iar statele membre au convenit deschiderea unor noi capitole de negociere în octombrie 2026. În prezent, procesul depinde de îndeplinirea criteriilor europene și de consensul politic la nivelul tuturor capitalelor membre.

Surse

Sursa: DCNews

Tot în UE