România figurează printre ultimele state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește integrarea tehnologiilor de inteligență artificială în sistemul educațional. Conform datelor prezentate într-un raport recent, procesul de adoptare a acestor instrumente tehnologice în mediul școlar este semnificativ mai lent decât în restul Europei. Situația este evidențiată prin analiza modului în care tinerii interacționează cu noile tehnologii în procesul de studiu.
Raportul, intitulat „Friend or foe? Evidence from the use of generative artificial intelligence in learning and teaching”, a fost publicat de Comisia Europeană. Studiul analizează utilizarea inteligenței artificiale generative în procesele de predare și învățare la nivel continental. Rezultatele arată o discrepanță majoră între România și alte state membre atunci când vine vorba de adoptarea acestor soluții digitale în activitatea cotidiană a elevilor și studenților.
În ceea ce privește utilizarea efectivă, doar 24,8% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani susțin că utilizează inteligența artificială în procesul de învățare. Această cifră indică faptul că majoritatea tinerilor din această categorie de vârstă nu integrează tehnologia AI în metodele lor de studiu. Doar un sfert din populația de tineri din țară declară utilizarea acestor instrumente pentru activități educaționale.
Analiza Comisiei Europene pune în evidență dificultățile de integrare a tehnologiilor emergente în sistemele de învățământ din anumite state membre. Diferențele observate între România și restul Uniunii Europene sugerează o prăpastie tehnologică în ceea ce privește accesul și aplicarea inteligenței artificiale în educație. Această situație reflectă o rată de adopție scăzută a instrumentelor generative în rândul segmentului de vârstă reprezentativ pentru învățământul superior și secundar.
Integrarea tehnologiilor digitale în sistemul de învățământ este un subiect de interes pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, care urmăresc modernizarea proceselor educaționale. Deși tehnologia avansează rapid, viteza de implementare variază considerabil de la o țară la alta. România se regăsește în partea inferioară a clasamentului european, având un procent de utilizare a inteligenței artificiale de către tineri mult sub media generală a blocului european.
Evoluția digitalizării în Europa este un proces complex care implică atât infrastructură tehnologică, cât și schimbări de comportament în mediul academic. În cadrul Uniunii Europene, adoptarea unor standarde comune pentru utilizarea tehnologiilor emergente este un obiectiv strategic pentru a asigura echitatea în educație. Totuși, raportul evidențiază că nivelul de pregătire și utilizare a instrumentelor de inteligență artificială rămâne foarte diversificat între statele membre.