Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

UE

România propune la Bruxelles stabilirea unei vârste minime pentru accesul copiilor pe platformele digitale

Ministra Culturii, Ioana Ciocan, a susținut la reuniunea Consiliului UE priorități privind siguranța digitală și protecția minorilor.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

România propune la Bruxelles stabilirea unei vârste minime pentru accesul copiilor pe platformele digitale
Foto: Ziarul Financiar

România a participat la reuniunea Consiliului Uniunii Europene pentru Educație, Tineret, Cultură și Sport, desfășurată pe 20 noiembrie la Bruxelles. Ministra Culturii, Ioana Ciocan, a reprezentat statul la masa negocierilor, susținând diverse poziții pe teme de interes european. Printre prioritățile abordate de delegația română s-au aflat siguranța digitală, protecția copiilor în mediul online și gestionarea drepturilor de autor în contextul inteligenței artificiale.

Un punct central al discuțiilor a fost propunerea de Regulament european privind protecția minorilor în mediul online. România a susținut stabilirea unei vârste minime armonizate la nivelul întregii Uniuni Europene pentru accesul autonom pe platformele digitale. Ministerul Culturii a subliniat necesitatea implementării unor mecanisme de verificare a vârstei și a acordului parental care să fie neintruzive. De asemenea, s-a cerut ca furnizorii de servicii digitale să integreze siguranța încă din etapa de proiectare a produselor.

Delegația română a intervenit și asupra temei privind utilizarea operelor protejate în procesul de antrenare a sistemelor AI. România a solicitat o transparență reală în acest domeniu, căutând un echilibru între protejarea creatorilor și susținerea inovării tehnologice. O altă prioritate a fost suveranitatea culturală, prin care s-a susținut corelarea ambițiilor culturale europene cu resursele financiare care vor fi alocate prin viitorul program AgoraEU.

În ceea ce privește sectorul cultural, statele membre au aprobat Rezoluția privind Planul de lucru al UE în domeniul culturii 2027–2030. Un alt subiect relevant pentru România a fost raportul de progres privind acțiunea „Capitalele Europene ale Culturii” pentru perioada 2034–2047. România urmează să găzduiască acest titlu în anul 2034, alături de Croația, iar partea română a solicitat un cadru juridic clar și predictibil pentru a asigura transparența procedurilor de selecție.

Pe parcursul celor trei zile de lucrări, Ioana Ciocan a participat la o serie de întrevederi bilaterale importante. Acestea au inclus întâlniri la Parlamentul European și la Comisia Europeană cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, cu comisarul european pentru cultură, Glenn Micallef, și cu europarlamentarul Nicu Ștefănuță, membru al Comisiei pentru Bugete. Aceste discuții au vizat consolidarea pozițiilor naționale în cadrul proceselor decizionale europene.

Aceste discuții despre reglementarea mediului digital și resursele pentru cultură au loc într-un context de presiuni bugetare la nivelul Uniunii Europene. Discuțiile despre finanțarea programelor europene sunt marcate de propuneri de reduceri ale bugetului viitor al UE, în timp ce se analizează posibilitatea ca giganții digitali să plătească o taxă de 3% pentru a compensa aceste pierderi.

Surse

Sursa: Ziarul Financiar

Tot în UE