România a primit șapte scrisori de punere în întârziere din partea Comisiei Europene, marcând începutul unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Această acțiune vizează netranspunerea completă și la timp a unor directive europene în legislația națională. Dosarele deschise acoperă o gamă variată de domenii, de la reguli pentru piața hidrogenului și dreptul consumatorilor de energie, până la combaterea traficului de persoane și a spălării banilor.
Unul dintre dosarele de infringement vizează noile norme privind organizarea pieței energiei electrice, adoptate în 2024. Această directivă consolidează dreptul consumatorilor de a schimba furnizorul și introduce dreptul la partajarea energiei pentru gospodării. Deși termenul de transpunere era 17 iulie 2026, România se numără printre cele 18 țări care nu au notificat complet implementarea acestor prevederi către Comisie.
O altă procedură vizează piețele pentru gaze regenerabile, gaze naturale și hidrogen, cu un termen de transpunere stabilit la 5 august 2026. România este alături de alte 25 de state care nu au notificat complet măsurile necesare pentru acest cadru legislativ. În acest caz, doar Italia a notificat transpunerea completă la momentul evaluării, în timp ce directiva impune reguli specifice pentru operatorii rețelelor de hidrogen.
Comisia Europeană vizează România și în ceea ce privește combaterea spălării banilor și prevenirea traficului de persoane. În cazul spălării banilor, lipsa notificării integrale vizează accesul la registrele beneficiarilor reali pentru autorități și entități obligate. La capitolul trafic de persoane, procedura vizează reforma din 2024 care extinde instrumentele de investigare a exploatării online și consolidează protecția victimelor prin mecanisme naționale de trimitere către servicii competente.
Alte dosare vizează includerea unor substanțe psihoactive în definiția drogului, precum 2-MMC, NEP și 4-BMC, și dreptul la repararea produselor. În cazul dreptului la reparare, România este vizată atât pentru directiva principală, cât și pentru cea delegată care extinde protecția la aparatele de încălzire. În cele din urmă, toate cele 27 de state membre au primit notificări privind directiva privind emisiile industriale, care introduce dreptul de a solicita despăgubiri pentru prejudicii de sănătate.
Aceste scrisori de punere în întârziere reprezintă primul pas formal în cadrul procedurii de infringement și nu constituie o constatare definitivă a încălcării dreptului UE. Autoritățile române dispun de un termen de două luni pentru a răspunde, pentru a completa transpunerea și pentru a comunica măsurile luate. Dacă răspunsul nu este considerat satisfăcător, Comisia poate emite un aviz motivat, iar dosarul poate ajunge ulterior în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.