România a fost inclusă în noua listă de proiecte strategice selectate de Comisia Europeană, în cadrul unei inițiative menite să reducă dependența Uniunii Europene de furnizorii externi de materii prime critice. Această decizie vizează 46 de noi investiții distribuite în 16 state membre, acoperind diverse etape ale lanțului de aprovizionare, de la extracție la reciclare. Proiectele sunt esențiale pentru industrii precum apărarea, industria aerospațială și producția de baterii sau magneți permanenți.
Decizia face parte din aplicarea Actului european privind materiile prime critice (CRMA), prin care UE urmărește să își dezvolte capacitățile proprii pentru resurse esențiale. Din totalul de 102 candidaturi depuse în cadrul celui de-al doilea apel, finalizat la 15 ianuarie 2026, au fost selectate 46 de proiecte. Acestea acoperă 15 dintre cele 17 materii prime strategice prevăzute de reglementare, incluzând litiul, nichelul, cobaltul, manganul și grafitul, dar și elemente precum magneziul sau wolframul.
Structura celor 46 de proiecte selectate include opt operațiuni de extracție, 11 de procesare și 19 de reciclare, în timp ce alte opt sunt proiecte integrate. Comisia Europeană urmărește ca, până în anul 2030, UE să asigure prin capacități proprii cel puțin 10% din consumul anual de materii prime prin extracție, 40% prin procesare și 25% prin reciclare. Portofoliul de proiecte ar putea acoperi integral obiectivele de extracție pentru litiu, nichel, pământuri rare, magneziu și wolfram.
Deși România figurează pe lista statelor membre beneficiare alături de Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania și Suedia, detaliile specifice lipsesc. Comisia nu a precizat câte proiecte sunt localizate în România, nici ce materii prime vizează acestea, ceea ce împiedică estimarea valorii investițiilor sau a impactului economic. Statutul de proiect strategic poate facilita însă dezvoltarea prin proceduri de autorizare mai rapide și coordonarea autorităților.
Proiectele strategice selectate în 2025 au înregistrat deja progrese administrative, cu 25 de proiecte finalizând evaluarea impactului asupra mediului și 17 obținând autorizație de construire. Comisia atribuie aceste rezultate rolului punctelor unice de contact din statele membre, menite să accelereze procedurile. Selectarea proiectelor nu garantează automat primirea finanțării europene sau intrarea în faza de exploatare, fiind un pas spre consolidarea capacităților de aprovizionare ale Uniunii.
Actul privind materiile prime critice (CRMA) a intrat în vigoare la 23 mai 2024, având scopul de a diversifica sursele de aprovizionare ale Uniunii Europene. Pentru a implementa acest cadru, Comisia a lansat două apeluri de candidaturi. Primul apel s-a încheiat în august 2024, iar cel de-al doilea apel, care a generat cele 102 aplicații analizate, s-a încheiat la 15 ianuarie 2026, conform datelor oficiale furnizate.