România a solicitat sprijinul Comisiei Europene pentru prevenirea interferențelor electorale în cadrul scrutinului din 2024 cu o întârziere semnificativă. Autoritățile naționale au apelat la medierea instituției europene pentru organizarea unor întâlniri cu reprezentanții rețelelor sociale abia după ce au apărut suspiciuni privind manipularea algoritmilor. Acest demers a avut loc după ce au fost desfășurate deja mai multe runde de alegeri, inclusiv cele europarlamentare, locale și primul tur al alegerilor prezidențiale.
Comisia Europeană a declanșat o anchetă împotriva TikTok pe 17 decembrie 2024, investigând o posibilă încălcare a Legii privind serviciile digitale. Ancheta a vizat obligația platformei de a evalua și atenua interferențele din primul tur al alegerilor prezidențiale de pe 24 noiembrie. Se investighează dacă gigantul social media a permis manipularea algoritmilor pentru a oferi vizibilitate candidatului Călin Georgescu. În acest context, TikTok riscă o sancțiune financiară de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală.
Spre deosebire de România, alte state europene au solicitat proactiv sprijinul Comisiei Europene înainte de scrutinele lor. Slovacia a participat la o masă rotundă cu platformele sociale în februarie 2024, înaintea alegerilor prezidențiale. Luxemburg a solicitat o întâlnire în martie și mai 2024, iar Slovenia a făcut un demers similar pe 21 martie. Austria și Irlanda au urmat aceleași proceduri în august și noiembrie 2024, pentru a proteja procesele lor electorale de riscurile digitale.
În România, Consiliul Național al Audiovizualului a făcut o sesizare pe 26 noiembrie 2024, după ce procesul electoral era deja avansat. Abia la 29 noiembrie 2024 a avut loc prima masă rotundă organizată de Comisia Europeană, la doar două zile înainte de alegerile parlamentare. ANCOM, care acționează drept Coordonator al Serviciilor Digitale, a precizat că organizarea acestor mese rotunde este doar o recomandare inclusă în Setul de instrumente DSA, nu o obligație juridică pentru statele membre.
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a susținut că a organizat multiple întâlniri cu instituțiile implicate în procesul electoral. ANCOM a comunicat că a transmis informări despre aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale și a Legii nr. 50/2024 către diverse instituții publice. De asemenea, autoritatea a menționat că a participat în aprilie 2024 la un exercițiu de tip „table-top exercise” organizat de Comisia Europeană pentru a gestiona ipotezele de lucru privind riscurile sistemice.
Procesul electoral prezidențial din România a fost invalidat de Curtea Constituțională a României în decembrie 2024, ceea ce a dus la necesitatea reluării acestuia în întregime. Această decizie a pus în evidență vulnerabilitățile societății informaționale și riscurile reprezentate de tehnologiile digitale și inteligența artificială. Președintele Curții Constituționale, Nicușor Dan, a subliniat că manipularea algoritmică și campaniile inautentice de influență reprezintă pericole majore pentru democrație.