România a depus oficial ultima cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), solicitând o sumă netă de aproximativ 4,35 miliarde euro. Această acțiune marchează încheierea etapei de transmitere a solicitărilor de fonduri din acest program european. Procesul de achiziție a banilor urmează să treacă prin etapa de analiză a Comisiei Europene, care va verifica dacă toate condițiile au fost respectate.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a oferit detalii despre structura financiară a acestei ultime cereri. Valoarea totală a solicitării se ridică la 6,04 miliarde euro înainte de aplicarea deducerii de prefinanțare. Din această sumă, valoarea netă solicitată este de 4.347.770.169 euro, cuprinzând 2.582.415.100 euro sub formă de fonduri europene nerambursabile și 1.765.355.069 euro sub formă de împrumut.
Ultimul pachet de fonduri vizează îndeplinirea a 104 ținte și jaloane specifice unor domenii strategice pentru țara noastră. Printre sectorul de activitate se numără transporturile, energia, sănătatea, educația și digitalizarea serviciilor publice, dar și managementul apei și al deșeurilor. De asemenea, cererea include investiții în domeniul eficienței energetice a locuințelor și proiecte de decarbonizare a sistemelor de încălzire și răcire.
Autoritățile naționale au evaluat ca fiind îndeplinite diverse măsuri și proiecte incluse în această ultimă cerere de plată. Printre acțiunile finalizate se numără extinderea rețelelor de apă și canalizare, achiziția de ambulanțe, precum și construcția și dotarea de creșe. Totodată, au fost implementate proiecte pentru dezvoltarea centrelor de zi pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilități și copii, alături de renovarea energetică a clădirilor.
Dragoș Pîslaru a subliniat că depunerea cererii nu garantează plata automată a întregului montant de 4,35 miliarde euro. Comisia Europeană va efectua o evaluare riguroasă a fiecărei reforme și investiții aferente celor 104 ținte stabilite. Plata efectivă va avea loc doar după ce Comisia va confirma îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor, iar orice neîndeplinire poate influența direct valoarea finală a fondurilor acordate.
Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă instrumentul principal de finanțare pentru implementarea reformelor necesare în România, fiind susținut de mecanismele de solidaritate ale Uniunii Europene. Acesta funcționează pe baza unor ținte și jaloane stricte, care permit instituțiilor europene să monitorizeze utilizarea corectă a resurselor și progresul transformărilor structurale solicitate în cadrul programului de redresare economică.