România a înregistrat plăți de aproximativ 7,3 miliarde EUR dintr-o alocare totală de 31,6 miliarde EUR prin cele opt fonduri europene gestionate în comun până la sfârșitul anului 2025. Această sumă reprezintă o rată a plăților de 23,1%, conform raportului anual publicat de Curtea de Conturi Europeană. Nivelul de absorbție raportat de România a depășit media generală de 16,6% calculată pentru toate cele opt fonduri acoperite de Regulamentul privind dispozițiile comune la nivelul întregii Uniuni Europene.
Analiza detaliată a indicatorilor arată că din totalul de 31,6 miliarde EUR alocate României, aproximativ 24,3 miliarde EUR rămâneau de plătit la finalul perioadei analizate. Deși procentul românesc este superior mediei europene, auditorii subliniază că acest indicator măsoară plățile raportate și nu reflectă integral progresul fizic al proiectelor. Beneficiarii pot fi în faze mult mai avansate de implementare decât sugerează cheltuielile declarate oficial de state și plătite ulterior din bugetul european.
La nivel european, plățile cumulate pentru toate cele opt fonduri au ajuns la 65,8 miliarde EUR dintr-un total de 397,3 miliarde EUR alocate. Deși ritmul plăților a accelerat semnificativ în anul 2025, ajungând la 36,8 miliarde EUR față de 14,7 miliarde EUR în 2024, implementarea programelor 2021–2027 rămâne mai lentă decât în perioada bugetară precedentă. Pentru cele trei fonduri centrale, FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune, rata combinată a fost de doar 14,8%, comparativ cu 24,2% în perioada 2014–2020.
Raportul evidențiază și o presiune financiară asupra bugetului anual al UE din cauza concentrării cererilor de plată. În anul 2025, cererile pentru FEDR, Fondul de coeziune și FSE+ au depășit creditele de plată disponibile, acumulând restante de 17 miliarde EUR la sfârșitul anului. Aceste cereri neachitate au fost procesate la începutul anului 2026 și nu reprezintă un blocaj actual de aceeași valoare, însă problema de planificare bugetară rămâne relevantă pentru gestionarea resurselor.
Diferențele de absorbție între fonduri sunt marcante, Fondul pentru o tranziție justă atingând o rată de 38%, în timp ce FEDR și FSE+ s-au situat la aproximativ 14%. Comisia a acceptat recomandarea Curții de a îmbunătăți prognozele și planificarea plăților pentru a evita riscul de dezangajare. Pentru anumite programe 2021–2027 care își modifică alocările, termenul de eligibilitate al cheltuielilor poate fi extins până la 31 decembrie 2030, conform noilor reguli adoptate în septembrie 2025.
Gestionarea fondurilor europene se înscrie într-un cadru financiar complex, unde monitorizarea strictă a ratelor de absorbție este esențială pentru stabilitatea bugetară. În cadrul politicii de coeziune, utilizarea eficientă a resurselor depinde de capacitatea statelor membre de a transforma alocările teoretice în cheltuieli reale. Această dinamică influențează direct capacitatea de dezvoltare a infrastructurii și a serviciilor sociale din România pe termen lung.