Grupul de experți GREVIO a publicat al șaptelea raport general, evidențiind faptul că prevenirea violenței împotriva femeilor rămâne o componentă critică și slab dezvoltată în cadrul politicilor naționale europene. Deși legislația și serviciile destinate victimelor au înregistrat progrese, intervențiile menite să oprească abuzul înainte ca acesta să se producă sunt insuficiente. Experții subliniază că o strategie eficientă necesită investiții pe termen lung și evaluări riguroase, nu doar campanii de sensibilizare izolate.
Raportul indică faptul că multe state europene au reușit să își alinieze legislația la Convenția de la Istanbul. Progresele sunt vizibile prin introducerea definițiilor violului bazate pe consimțământ și prin incriminarea formelor de violență psihologică. Totodată, s-a observat o dezvoltare a serviciilor specializate pentru victime și o recunoaștere mai largă a acestor abuzuri drept încălcări ale drepturilor omului, consolidând răspunsul juridic în cazul violenței exercitate de parteneri.
În ceea ce privește prevenirea primară, experții constată o confuzie persistentă între această etapă, intervenția timpurie și răspunsul post-violență. Această lipsă de claritate face ca fondurile dedicate prevenirii să fie greu de identificat, fiind adesea confundate cu bugetele generale pentru combaterea violenței domestice. Programele de prevenire sunt lansate frecvent fără evaluări solide care să demonstreze dacă acestea reușesc să schimbe comportamentele sau să reducă incidentele pe termen lung.
Finanțarea reprezintă o altă problemă majoră, deoarece organizațiile pentru drepturile femeilor depind de resurse nesigure și pe termen scurt. Lipsa continuității financiare împiedică implementarea unor programe care necesită ani de activitate pentru a influența normele sociale și relațiile de putere inegale. GREVIO solicită programe susținute în școli, la locurile de muncă și în mediul digital, bazate pe dovezi concrete pentru a combate stereotipurile de gen.
Un aspect alarmant menționat în raport este extinderea violenței prin intermediul tehnologiei, sub formă de hărțuire digitală sau abuz bazat pe imagini. De asemenea, s-au observat comportamente sexuale nocive în rândul tinerilor, precum strangularea, care pot avea legături cu expunerea timpurie la pornografie violentă. Raportul menționează însă și exemple de succes, precum inițiativele din Belgia, Țările de Jos, Serbia și Regatul Unit, care implică bărbații și băieții în procesul de prevenire.
Convenția de la Istanbul, instrument central în combaterea violenței împotriva femeilor, a fost adoptată pentru a oferi un cadru juridic și de protecție la nivel continental. România este parte la acest tratat încă din anul 2016. Deși raportul general de monitorizare a activității GREVIO din 2025 evidențiază tendințe europene, evaluările specifice pentru fiecare țară sunt tratate ca documente distincte, separate de constatările generale ale grupului de experți.