România se poziționează pe locul 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește rata plăților de granturi din Mecanismul de redresare și reziliență, la sfârșitul anului 2025. Datele apar în raportul Curții de Conturi Europene (ECA) privind bugetul UE, publicat recent. În acest clasament, țara noastră a încasat doar 47,2% din alocarea revizuită, situându-se imediat după Suedia, care a înregistrat 47,8%, și înaintea Lituaniei și a Țărilor de Jos, ambele având un nivel de 46,3%.
Performanța României este semnificativ sub nivelul cumulat al Uniunii Europene, cu o diferență de 18,8 puncte procentuale. În comparație, Franța, Austria și Croația au depășit pragul de 80% din plățile de granturi raportate la alocările revizuite. Alte state membre au înregistrat rate superioare celei românești, precum Bulgaria cu 53%, Grecia cu 66,1%, Spania cu 69% și Italia cu 75,4%. Raportul precizează că această măsură vizează exclusiv componenta nerambursabilă a mecanismului, fără a include împrumuturile din cadrul PNRR.
Lucian Romașcanu, membru al Curții de Conturi Europene, a avertizat asupra presiunii exercitate pentru îndeplinirea jaloanelor în ultimele momente. Acesta a observat o tendință de flexibilizare a jaloanelor, unde caracteristicile acestora au fost diminuate pentru a se încadra în zona admisă. Lucian Romașcanu a subliniat că acest fenomen ridică semne de întrebare pentru noul cadru financiar multianual, deoarece poate face evaluarea îndeplinirii obiectivelor extrem de dificilă pentru Curte și riscantă pentru Comisie.
Situația financiară a României implică și cereri de plată masive care așteaptă decizia Comisiei Europene. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a menționat că cererea numărul 6, transmisă la 30 septembrie, are o valoare brută de peste 6 miliarde euro, dintre care aproximativ 2,6 miliarde euro reprezintă granturi. Până în prezent, nicio dintre cererile depuse, inclusiv cererea 5 de 2,84 miliarde euro, nu a fost plătită efectiv de Comisie.
Impactul absorbției fondurilor este vital pentru economie, fiind monitorizat de Banca Națională a României și de agenții de rating precum Fitch, Moody's și Standard&Poors. Pentru investitori, succesul depinde de transformarea angajamentelor în rezultate verificabile și investiții reale. În timp ce depunerea unei cereri îmbunătățește perspectiva de finanțare, transferul efectiv către stat este o etapă distinctă de decontarea cheltuielilor către beneficiarii finali sau contractori.
Mecanismul de redresare și reziliență este un instrument financiar creat pentru gestionarea impactului pandemiei, însă acesta a introdus vulnerabilități în procesul de monitorizare. Auditorii europeni au semnalat că modificarea cerințelor după depunerea cererilor de plată poate compromite legătura dintre finanțare și rezultate. Această experiență pune presiune pe viitorul buget european, deoarece o gestionare deficitară a jaloanelor ar putea fi replicată în cadrul noilor programe de finanțare multianuală.