Liderii Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European propun ca viitorul buget al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034, să fie adoptat până la finalul acestui an. Această strategie implică o creștere de 10% a bugetului față de propunerea inițială a Comisiei Europene, care este estimată la 2.000 de miliarde de euro. Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE responsabil pentru buget și politici structurale, a anunțat că această mișare ar putea influența direct resursele disponibile pentru statele membre.
Conform declarațiilor lui Siegfried Mureșan, această creștere ar aduce beneficii directe României, prin sporirea alocării de la 60 la 66 de miliarde de euro. Obiectivul este ca procesul de adoptare să fie cât mai rapid pentru a permite autorităților locale, județene și naționale să pregătească absorbția fondurilor. Siegfried Mureșan a subliniat că este esențial ca exercițiul de absorbție să nu înceapă cu întârziere, evitând astfel problemele întâlnite în exercițiile bugetare anterioare.
Pentru a finanța acest buget mai mare, Parlamentul European a propus trei surse proprii de venit: taxarea giganților tehnologici, suprataxarea jocurilor de noroc și taxarea tranzacțiilor cu criptomonede. Siegfried Mureșan a menționat că giganții tehnologici beneficiază de acces gratuit la 450 de milioane de consumatori europeni. Noul buget va trebui să acopere noile priorități, precum securitatea, apărarea și competitivitatea, alături de prioritățile tradiționale, reprezentate de agricultura și politica de coeziune.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a susținut că politica de coeziune trebuie modernizată pentru a merge mână în mână cu noua politică de competitivitate. Dragoș Pîslaru a considerat că dezbaterea dintre statele generoase și cele frugale este una falsă, subliniind că România a realizat o convergență rapidă, crescând de la 40% în 2007 la peste 80% în prezent. Ministrul a afirmat că România este pregătită să discute despre resurse proprii, cu condiția menținerii fondurilor pentru agricultură și coeziune.
În ceea ce privește mecanismele de finanțare, Dragoș Pîslaru a indicat faptul că planurile de parteneriat național și regional propuse de Comisia Europeană ar produce valoare pentru România. Aceste planuri ar permite autonomia regiunilor și utilizarea unor autorități de management pentru proiecte locale. Dragoș Pîslaru a menționat că, pentru perioada 2021-2027, s-au alocat 8,7 miliarde de euro, cu o alocare totală de până la 11 miliarde de euro, incluzând și fondurile naționale.
Bugetul actual al Uniunii Europene a fost stabilit în anul 2020 pentru perioada 2021-2027, fiind influențat de evenimente majore precum invazia rusească în Ucraina. Această situație a impus o reevaluare a politicilor de apărare și a necesității de a reduce dependența energetică de Rusia. În acest context, UE trebuie să investească masiv în securitate și în sprijinirea statelor vecine, precum Republica Moldova și Ucraina, pentru a asigura stabilitatea regională.