Irlanda, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a prezentat o propunere pentru noul buget al UE aplicabil în perioada 2028-2034. Planul avansat de Dublin vizează o reducere a anvelopei financiare cu aproximativ 140 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un procent de 8% din suma inițială. Această inițiativă are scopul de a sparge blocajul politic dintre statele membre și de a facilita negocierea cadrului financiar multianual.
Propunerea irlandeză vine într-un moment marcat de opoziții puternice între capitalele europene. Pe de o parte, Germania și grupul statelor numite „frugale”, care include Austria, Danemarca, Finlanda, Olanda și Suedia, solicită reduceri semnificative ale cheltuielilor. Pe de altă parte, o alianță de 17 țări din sudul, centrul și estul Europei, cunoscută sub numele de „Prietenii Coeziunii”, pledează pentru menținerea resurselor. Franța susține, de asemenea, necesitatea unor fonduri solide pentru protejarea fermierilor și sprijinirea companiilor europene în fața competiției din Statele Unite și China.
Documentul de lucru propus de Irlanda vizează protejarea unor sectoare sensibile, oferind reduceri minimale în zonele critice. În sectorul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, scăderile ar fi de doar 3%, pentru a nu destabiliza infrastructura sau proiectele de dezvoltare. În schimb, Asistența internațională ar putea fi redusă cu 17%, iar fondurile pentru Competitivitatea economică ar urma să scadă cu 13%. De asemenea, cheltuielile pentru Administrația UE ar putea înregistra o diminuare de 12% față de planurile Comisiei Europene.
Liderii celor 27 de state membre se vor întâlni la Bruxelles săptămâna viitoare pentru a analiza acest proiect. Obiectivul oficial este obținerea unui consens până la sărbătoarea de Crăciun, pentru a evita prelungirea negocierilor în anul 2027. Această grabă este dictată de contextul electoral complicat, în care eventualele victorii ale partidelor eurosceptice din Franța sau alte țări ar putea îngreuna adoptarea bugetului. Chiar și cu această reducere, bugetul propus de aproximativ 1,6 trilioane de euro rămâne peste nivelul exercițiului anterior de 1,2 trilioane de euro.
Pentru a compensa deficitul de finanțare fără a crește contribuțiile statelor, se discută introducerea unor noi venituri proprii. Variantele incluse în discuții vizează taxe pe corporațiile mari, pe deșeurile electronice și majorarea accizelor la tutun. Parlamentul European propune extinderea acestor măsuri și prin impozitarea giganților din sectorul digital sau a companiilor de jocuri noroc online. Conform estimărilor din proiectul irlandez, un astfel de pachet de taxe ar putea genera circa 55 de miliarde de euro în fiecare an.
Negocierile privind bugetul Uniunii Europene reflectă tensiunile constante dintre dorința de consolidare fiscală și necesitatea investițiilor de dezvoltare. În contextul actual, statele membre trebuie să echilibreze presiunile politice interne, precum ascensiunea forțelor de extremă dreapta, cu necesitatea de a menține stabilitatea economică a blocului comunitar. Deciziile luate în această etapă vor determina capacitatea Europei de a finanța proiectele strategice pe termen lung.