Președinția rotativă a Consiliului UE, deținută de Irlanda, a prezentat sâmbătă, 10 octombrie, un proiect de buget pentru perioada 2028-2034. Această propunere presupune o reducere de 159 de miliarde de euro față de planul inițial al Comisiei Europene. Documentul, numit în jargonul european „Negotiating Box”, propune o diminuare de aproximativ 8% a bugetului total, încercând să deblocheze negocierile dintre cele 27 de state membre.
Reducerile propuse de Dublin vizează în principal sectoarele de competitivitate economică și ajutorul extern. Cea mai mare tăiere, de 75 de miliarde de euro, este direcționată către fondurile pentru competitivitate, în timp ce alte 38 de miliarde de euro ar fi eliminate din bugetul pentru ajutor extern și dezvoltare. De asemenea, Irlanda propune o diminuare de 10 miliarde de euro a cheltuielilor administrative și eliminarea rezervei financiare de urgență, cunoscută sub numele de „EU Facility cushion”.
În ciuda tăierilor, proiectul irlandez protejează Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune, care reprezintă împreună aproximativ jumătate din bugetul Uniunii Europene. Această decizie este un câștig pentru grupul informal al „Prietenilor Coeziunii”, din care face parte și România. Cele 17 țări din acest grup au insistat pentru menținerea finanțărilor destinate reducerii diferențelor economice și sociale dintre regiunile europene, asigurând astfel resurse pentru infrastructură și dezvoltare rurală.
România a luat măsuri pentru a-și apăra interesele în cadrul acestor discuții. Vineri, 9 octombrie, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință de lucru cu membrii Guvernului și experți tehnici pentru a stabili poziția oficială. Conform Administrației Prezidențiale, Bucureștiul va susține un buget european ambițios care să protejeze fondurile pentru agricultură și coeziune, dar solicită și creșterea finanțărilor pentru consolidarea capacității europene de apărare, în special pe Flancul Estic și în zona Mării Negre.
Propunerea a generat reacții negative din partea statelor bogate, care solicită reduceri mult mai drastice. Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia cer diminuarea bugetului cu câteva sute de miliarde de euro față de propunerea inițială de aproape două trilioane. Un diplomat european a criticat documentul, susținând că acesta favorizează politicile secolului trecut în detrimentul provocărilor actuale. Statele contributoare nete argumentează că nu pot continua să majoreze contribuțiile pentru a finanța simultan politicile tradiționale și noile priorități.
Negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual sunt complicate de necesitatea finanțării noilor priorități strategice și de rambursarea datoriilor asumate pentru redresarea economică după pandemia de COVID-19. Din bugetul inițial al Comisiei Europene, aproximativ 168 de miliarde de euro erau rezervate serviciului datoriei asociate programului de redresare post-pandemică. Liderii europeni urmăresc să ajungă la un acord politic până la sfârșitul anului 2026, înainte de alegerile din Franța, Polonia și Italia.