Procurorul european Cătălin Borcoman a declarat că Parchetul European investighează în România fraude cu o valoare totală a prejudiciilor de 6 miliarde de euro. Această sumă face parte dintr-un total de 67 de miliarde de euro de fraude estimate la nivel european, România fiind implicată în aproximativ 10% din numărul de dosare. Magistratul a subliniat că volumul de cazuri din România este foarte ridicat, deși ponderea prejudiciului nu este proporțională cu numărul de dosare.
Printre cazurile monitorizate se numără fraude cu TVA care depășesc pragul de 10 milioane de euro, însă detalii concrete nu pot fi oferite în acest moment. Cătălin Borcoman a menționat două dosare specifice aflate în curs de urmăriere penală: unul privind recoltarea stufului din Delta Dunării și unul legat de achiziția de microbuze școlare din fonduri europene. În cazul microbuzelor, au fost deja efectuate percheziții, iar în perioada următoare ar putea fi aduse la cunoștință învinuiri.
În ceea ce privește fondurile PNRR, magistratul european a indicat că majoritatea dosarelor investigate în România vizează dezvoltarea regională, urbană și rurală. Totodată, există numeroase cauze în domeniul agricol, în special legate de subvenții, modernizarea sistemelor de irigații sau achiziționarea de utilaje agricole. Parchetul European verifică, de asemenea, și achiziții militare efectuate din fonduri comunitare, însă aceste anchete se desfășoară momentan în regim in rem, adică referitor strict la faptele constatate.
Un aspect critic ridicat de Cătălin Borcoman este lipsa de comunicare a autorităților române în cazul Portului Constanța, unde există suspiciuni privind activitatea mafiei chineze. Deși există informații din alte anchete europene care indică prezența unor rețele infracționale chineze în România, autoritățile naționale nu au transmis încă sesizări concrete către Parchetul European. Procurorul a explicat că investigațiile pot fi declanșate doar pe baza sesizărilor oficiale de la autoritățile competente, precum poliția sau vama.
Magistratul a criticat și dificultățile cauzate de sistemul judiciar român, menționând anularea actelor întocmite de polițiștii din cadrul Direcției Generale Anticorupție. De asemenea, a semnalat situații de tergiversare în care instanțele amână cauze sau nu motivează hotărârile, ducând la anularea unor acte după ani de zile. Un exemplu menționat este cel în care, după patru ani de cameră preliminară, procesul s-a întors la punctul zero din cauza unor decizii privind competența instanțelor.
Aceste probleme de justiție și gestionarea fondurilor europene apar într-un context în care stabilitatea economică și credibilitatea instituțiilor sunt supuse unor teste constante. În perioada recentă, analizele economice au evidențiat modul în care inflația poate afecta puterea de cumpărare, în timp ce ratingurile de credit evaluatoare monitorizează constant capacitatea de reformă a statului pentru a menține încrederea investitorilor internaționali.