Administrația președintelui american Donald Trump ar fi exercitat presiuni asupra Uniunii Europene, Canadei și Lituaniei pentru a le retrage sprijinul unei conferințe internaționale dedicate combaterii dezinformării. Motivul principal al intervenției Washingtonului a fost includerea în programul evenimentului a dezbateri care analizau rolul Statelor Unite în procesele de manipulare informațională. O telegramă diplomatică a Departamentului de Stat american, care a fost transmisă și Ambasadei SUA din România, ar fi documentat aceste demersuri de influență.
Conferința Disinfo2026 a fost organizată de organizația nonprofit EU DisinfoLab, având sediul la Bruxelles, și s-a desfășurat pe 7 și 8 octombrie în Vilnius, capitala Lituaniei. Evenimentul a reunit o serie de specialiști, jurnaliști, cercetători și reprezentanți ai diverselor instituții implicate direct în combaterea dezinformării și a influenței informaționale străine. Participanții au discutat despre mecanismele de protecție a spațiului informațional împotriva actorilor care utilizează tehnici de manipulare.
Conflictul a apărut în urma unui panel intitulat „USA as a FIMI threat: acknowledge, adapt, push back”, care vizează recunoașterea Statelor Unite ca o potențială amenințare de manipulare și interferență informațională străină. Termenul FIMI este utilizat de instituțiile europene pentru a descrie activitățile de manipulare și răspândirea de informații false cu scopul de a influența procesele democratice. Washingtonul a contestat această abordare, considerând că descrierea SUA ca amenințare subminează obiectivele comune ale aliaților.
Administrația americană a refuzat categoric orice comparație între rolul Statelor Unite și activitățile exercitate de Rusia sau China în domeniul dezinformării. În documentul diplomatic, o astfel de asociere a fost descrisă drept o echivalență falsă, care ar putea minimiza natura operațiunilor de influență atribuite Moscovei și Beijingului. Departamentul de Stat a solicitat ambasadelor americane din Europa să transmită aceste îngrijorări și să evalueze poziția guvernelor locale față de această caracterizare.
În urma acestor demersuri diplomatice, Serviciul European de Acțiune Externă, Canada și Lituania și-au modificat participarea sau s-au retras complet de la eveniment. Informațiile publicate de POLITICO și relatări de la Reuters indică faptul că oficialii americani au purtat discuții extinse cu reprezentanții acestor state pentru a le transmite preocupările Washingtonului. Telegrama Departamentului de Stat a vizat misiunile diplomatice americane din Europa, inclusiv unitatea din București, pentru a coordona mesajul oficial.
Aceste evenimente de discuții diplomatice privind securitatea informațională au loc într-un context în care actorii internaționali monitorizează constant modul în care dezinformarea poate afecta stabilitatea politică. Gestionarea acestor crize de comunicare între aliați este esențială pentru menținerea unității în fața amenințărilor externe. Deciziile de retragere ale entităților europene sub presiunea Washingtonului marchează un moment de tensiune în cooperarea transatlantică privind combaterea interferențelor străine.