Senatorul Petrișor Peiu, membru al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, a avertizat că lumea occidentală se apropie de o criză declanșată de nivelul ridicat al datoriilor publice. Declarațiile au fost făcute la Banca Națională a României, în cadrul lansării volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”. Peiu susține că România reprezintă „veriga slabă” în acest context economic global marcat de costuri de finanțare tot mai mari.
Senatorul a subliniat că situația României este extrem de vulnerabilă deoarece economia se confruntă cu recesiunea în același timp cu plata unor dobânzi foarte mari. Conform lui Petrișor Peiu, Guvernul României s-a împrumutat mult mai mult decât își putea permite, fapt ce se reflectă direct în costul actual al finanțării. El a menționat că riscul unei crize internaționale a datoriilor publice este iminent dacă nu se găsește o soluție la criza politică internă.
În analiza sa, Petrișor Peiu a identificat un model de îndatorare similar cu cel al Comisiei Europene, menționând că instituția europeană are o datorie de peste o mie de miliarde de euro. Senatorul a criticat politicile Comisiei Europene, precum Green Deal, considerându-le responsabile pentru pierderea competitivității europene. El a afirmat că politicile energetice actuale au dus la o energie de trei ori mai scumpă decât în China și de două ori mai scumpă decât în Statele Unite.
Pentru corectarea dezechilibrelor, Petrișor Peiu a propus intervenții în trei domenii majore: energia, educația și cheltuielile statului. El a criticat incompetența în gestionarea proiectelor energetice, precum cele de la Turceni și Ișalnița sau hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești. Totodată, senatorul a semnalat că nivelul scăzut al educației și cercetării împiedică investițiile în automatizare sau inteligență artificială, menționând că angajamentul de a aloca 6% din PIB pentru educație nu a fost respectat.
Peiu a cerut o reducere a cheltuielilor statului și o reconsiderare a numărului de funcții și proiecte finanțate simultan. El a criticat dispersarea resurselor către investiții minore, precum drumurile județene, în timp ce proiectele strategice, de exemplu coridoarele de transport sau infrastructura feroviară, rămân incomplete. Senatorul a criticat și modul în care se realizează reforma companiilor de stat, citând transferul activelor de la CFR Marfă către Carpatica Feroviar ca un exemplu de reformă care nu rezolvă problema datoriei.
Contextul economic european este marcat de discuții privind ajustările bugetare la nivelul instituțiilor centrale. În acest cadru, președința irlandeză pregătește o reducere a bugetului Uniunii Europene cu 100 de miliarde de euro. Aceste manevre de consolidare fiscală survin într-un moment în care stabilitatea datoriilor publice și capacitatea de finanțare a statelor membre rămân subiecte de intens dezbatere în cadrul politicii economice europene.