Parlamentul European a stabilit, joi, direcțiile principale pentru viitoarea strategie a Comisiei Europene privind combaterea corupției în cadrul Uniunii Europene. Într-o rezoluție adoptată prin ridicarea mâinii, eurodeputații au inclus în lista de priorități prevenirea actelor ilicite, aplicarea riguroasă a legii și consolidarea integrității instituționale. Această mișare politică vizează stabilirea unui cadru de acțiune care să răspundă noilor riscuri de corupție, inclusiv cele legate de noile tehnologii și de activitatea criminalității organizate.
Documentul prezentat de Parlament vine într-un moment de tranziție legislativă, având în vedere că în mai 2026 va intra în vigoare o directivă europeană specifică privind combaterea corupției. Eurodeputații avertizează că fenomenul corupției nu afectează doar democrația și statul de drept, ci subminează încrederea cetățenilor și afectează direct activitatea economică. De asemenea, parlamentarii subliniază că lipsa sancțiunilor pentru persoanele implicate în astfel de acte poate compromite grav legitimitatea proceselor democratice din Europa.
Pentru a asigura o implementare eficientă, Parlamentul European solicită o evaluare a riscurilor bazată pe dovezi concrete și reguli mult mai stricte pentru achizițiile publice și acordarea granturilor. Se pune un accent deosebit pe standardizarea regulilor între statele membre în privința conflictelor de interese, a cadourilor, călătoriilor sponsorizate și a declarațiilor de avere. Parlamentul cere, de asemenea, reglementări noi pentru activitățile de lobby și norme comune privind finanțarea partidelor politice, precum și pentru fundațiile politice și intermediari.
O componentă esențială a noii strategii vizează întărirea cooperării între autoritățile naționale și instituțiile europene, precum Europol, Eurojust, Parchetul European (EPPO) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Eurodeputații au cerut fonduri suplimentare pentru EPPO, pentru a permite instituției să gestioneze cazuri grave de corupție care implică mai multe țări. În acest sens, statele membre care nu fac parte încă din EPPO sunt îndemnate să adere la acest mecanism de investigație.
Strategia include și măsuri de protecție sporită pentru jurnaliștii de investigație și pentru avertizorii de integritate, oferindu-le un cadru de siguranță în raport cu autoritățile. Parlamentul solicită ca UE să devină membru cu drepturi depline al Grupului de state împotriva corupției (GRECO), pentru ca instituțiile europene să fie verificate prin aceleași mecanisme ca autoritățile naționale. Totodată, se propune utilizarea indicatorilor de performanță și a recomandărilor din rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept pentru a monitoriza eficacitatea măsurilor.
Contextul actual al corupției în Europa este marcat de o percepție negativă în rândul populației, conform unui sondaj Eurobarometru din anul 2025, unde 69% dintre europeni consideră că fenomenul este răspândit în țările lor. Din punct de vedere infracțional, datele furnizate de Europol indică faptul că aproape 60% dintre rețelele criminale sunt implicate, într-o formă sau alta, în acte de corupție. Implementarea măsurilor propuse ar putea genera beneficii economice estimate la 58,5 miliarde de euro pe an.