Parlamentul European a adoptat, marți, un raport prin care solicită implementarea unor măsuri specifice la nivelul Uniunii Europene pentru protejarea sănătății mintale a angajaților. Documentul vizează combaterea fenomenului de burnout și stabilirea unor reguli clare pentru mediul profesional. Decizia a fost luată în urma unui vot în care s-au manifestat 413 voturi pentru, 210 împotrivă și 29 de abțineri, marcând o direcție nouă pentru legislația muncii.
Raportul a fost elaborat de eurodeputata socialistă belgiană Estelle Ceulemans, care a subliniat importanța acestui demers. Aceasta a declarat că „mingea este în terenul Comisiei, ce dispune de o ocazie unică pentru a consolida prevenirea și protecția lucrătorilor victime ale acestui flagel”. Eurodeputații solicită acum Comisiei Europene să prezinte o propunere legislativă oficială, proces care trebuie să fie precedat de un studiu de impact detaliat asupra legislației existente în domeniu.
Propunerea vizează impunerea unor obligații directe pentru angajatori, care ar trebui să asigure condiții de muncă sigure și demne. Parlamentul European cere ca riscurile psihologice legate de activitatea profesională să fie recunoscute explicit ca factori care cresc numărul de boli profesionale. Angajatorii vor avea responsabilitatea de a adopta politici care să interzică violența, hărțuirea, bullying-ul și comportamentele discriminatorii care afectează demnitatea și sănătatea lucrătorilor.
Un punct central al raportului este recomandarea realizării unor evaluări periodice ale riscurilor psihologice, realizate în cooperare cu reprezentanții angajaților. Aceste evaluări trebuie să vizeze factori precum volumul excesiv de muncă sau intensitatea activității. De asemenea, schimbările organizatorice majore, precum restructurările, introducerea telemuncii sau utilizarea sistemelor automate de monitorizare și de luare a deciziilor, trebuie să fie precedate de o analiză a impactului asupra sănătății mintale.
În ceea ce privește managementul algoritmic, eurodeputații cer ca introducerea sistemelor de monitorizare să nu ducă la un volum excesiv de muncă și să permită întotdeauna supravegherea umană. Raportul prevede și dreptul la o revenire durabilă la locul de muncă pentru angajații care au lipsit din cauza riscurilor psihologice. Pentru aceștia, angajatorii ar trebui să stabilească planuri individuale care să permită ajustări ale programului, ale sarcinilor sau ale volumului de muncă.
Comisia Europeană are la dispoziție un termen de trei luni pentru a răspunde oficial la această solicitare a Parlamentului European. Executivul poate informa Parlamentul despre măsurile pe care intenționează să le ia sau poate justifica motivele pentru care refuză să propună o inițiativă legislativă. Această procedură urmează procesul de consultare între instituțiile UE, unde Parlamentul poate influența modul în care legislația europeană protejează drepturile fundamentale ale cetățenilor în cadrul forței de muncă.