Parlamentul European a adoptat marți un raport care solicită implementarea unor măsuri de protecție sporită a sănătății mintale a angajaților în cadrul Uniunii Europene. Propunerea vizează combaterea fenomenului de burnout și a riscurilor psihologice generate de activitatea profesională. Documentul a fost votat de eurodeputați cu 413 voturi pentru, 210 voturi contra și 29 de abțineri, conform datelor furnizate de Agerpres.
Raportul a fost elaborat de eurodeputata socialistă belgiană Estelle Ceulemans, care a subliniat importanța acestui pas pentru protecția forței de muncă. Estelle Ceulemans a declarat că responsabilitatea revine acum Comisiei Europene, oferindu-i o oportunitate unică de a consolida mecanismele de prevenire a acestui flagel. Eurodeputații solicită ca propunerea Comisiei să fie precedată de un studiu de impact care să analizeze legislația actuală existentă în acest domeniu.
Membrii Parlamentului European cer ca angajatorii să fie obligați să protejeze sănătatea mintală și fizică a salariaților, asigurând condiții de muncă sigure și demne. Raportul recomandă ca companiile să prevină riscurile psihologice prin politici care să interzică violența, hărțuirea, bullying-ul sau comportamentul discriminatoriu. De asemenea, se cere realizarea unor evaluări periodice asupra factorilor precum volumul de muncă excesiv sau intensitatea ridicată a activității profesionale.
O atenție deosebită este acordată transformărilor tehnologice și organizatorice din mediul de lucru. Eurodeputații propun ca reorganizările semnificative, precum telemunca sau introducerea sistemelor automate de monitorizare, să fie precedate de evaluări ale riscurilor psihologice în colaborare cu lucrătorii. În plus, se cere ca sistemele de management algoritmice să nu impună un volum de muncă excesiv și să permită întotdeauna supravegherea umană asupra proceselor de lucru.
Pentru angajații care au fost nevoiți să absenteze din cauza problemelor psihologice, raportul prevede dreptul la o revenire durabilă și susținută la locul de muncă. Se recomandă angajatorilor crearea unor planuri individuale care să includă ajustări ale timpului de lucru sau adaptări ale sarcinilor și volumului de muncă. Comisia Europeană are la dispoziție trei luni pentru a răspunde oficial la această solicitare a Parlamentului European.
Deciziile Parlamentului European privind standardele de protecție a drepturilor lucrătorilor se încadrează într-un context de reglementări constante ale Uniunii Europene pentru piața muncii. Aceste procese legislative vizează adaptarea legislației la noile realități sociale și tehnologice, asigurând un cadru juridic unitar pentru toate statele membre. În acest caz, accentul este pus pe recunoașterea riscurilor psihologice ca factori care contribuie la creșterea bolilor profesionale.