Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

UE

Parlamentul European solicită incluziunea școlilor dezavantajate în viitoarele alianțe școlare

Eurodeputații cer măsuri speciale pentru ca elevii cu puține oportunități să beneficieze de rețelele de cooperare transfrontalieră.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

Parlamentul European solicită incluziunea școlilor dezavantajate în viitoarele alianțe școlare
Pexels License · original · licență

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită ca viitoarele alianțe școlare europene să fie construite într-un mod incluziv. Obiectivul principal este ca școlile din zonele dezavantajate, regiunile cu capacitate administrativă redusă și elevii cu puține oportunități să poată participa activ la aceste inițiative. Această măsură vizează evitarea situației în care rețelele transfrontaliere, care vor beneficia cel mai mult de cooperarea europeană, ar rămâne accesibile doar unor grupuri selecte.

Rezoluția a fost adoptată pe 8 octombrie cu 443 de voturi pentru, 98 împotrivă și 47 de abțineri. Parlamentul cere ca viitorul program să integreze îmbunătățirea competențelor de bază cu educația civică, democrația, alfabetizarea media, gândirea critică și cunoașterea Uniunii Europene. Eurodeputații subliniază că designul programului va determina cine beneficiază efectiv, solicitând măsuri specifice de informare și sprijin pentru comunitățile vulnerabile.

Alianțele școlare propuse nu vor fi simple deplasări individuale de elevi sau profesori pentru perioade scurte. Ideea este crearea unor rețele stabile între școli și autorități educaționale din state diferite, care să permită dezvoltarea comună a metodelor și materialelor de predare. Acest model ar trebui să testeze soluții educaționale care pot fi ulterior preluate de alte instituții, pregătind elevii pentru schimbările tehnologice și pentru cerințele viitoare ale pieței muncii.

Pentru a asigura un echilibru geografic, Parlamentul solicită includerea unor trasee educaționale diverse, de la învățământul general până la formarea profesională sau școlile cu profiluri de sport și artă. Se dorește evitarea unei situații în care alianțele devin exclusiv un instrument pentru școlile care au deja experiență Erasmus+ sau personal dedicat proiectelor europene. Nela Riehl, eurodeputată Greens/EFA din Germania și raportoarea dosarului, a argumentat că experiența cooperării trebuie să înceapă înainte de perioada universitară.

Comisia Europeană urmează să prezinte un program-pilot pentru aceste alianțe în luna noiembrie, în timp ce instrumentul mai amplu este planificat în cadrul programului Erasmus+ pentru anul 2028. În prezent, activitatea a început deja pentru European Partnerships for School Development, cu un buget de aproximativ 20 milioane EUR. Aceste proiecte, finanțate pentru 2026, au început funcționarea la 1 octombrie și implică aproximativ 400 de școli și autorități școlare din aproape toate statele membre.

Aceste parteneriate actuale reprezintă o etapă de testare pentru viitorul instrument European School Alliances. Prin monitorizarea acestor proiecte, Comisia va putea identifica modelele de cooperare eficiente și problemele administrative care pot apărea. Scopul este ca viitoarea structură să fie simplă și ușor de administrat, pentru a nu impune o sarcină disproporționată profesorilor sau conducerilor școlilor implicate în procesul de cooperare europeană.

Surse

Sursa: Economistul

Tot în UE