Parlamentul European a adoptat, la data de 8 octombrie 2026, o rezoluție prin care solicită implementarea unei strategii comune pentru combaterea fenomenului de „entryism islamist”. Documentul vizează identificarea structurilor asociate cu acest concept, punând un accent deosebit pe monitorizarea finanțărilor, a relațiilor instituționale cu organizații externe și a cooperării transfrontaliere. Rezoluția a fost aprobată printr-un vot de 381 de susținători, în raport cu 167 de opozanți și 15 abțineri.
O componentă centrală a textului vizează Consiliul, de care se cere evaluarea dacă anumite persoane sau entități cu legături cu Frăția Musulmană îndeplinesc criteriile juridice pentru a fi incluse pe lista teroristă a Uniunii Europene. Această examinare trebuie să cuprindă nu doar structurile formale, ci și organizații de fațadă, canale financiare, rețele de tineret sau persoane care ocupă roluri de conducere. Parlamentul subliniază că această solicitare nu produce o desemnare automată, deoarece lista teroristă este administrată de Consiliu printr-o procedură juridică separată.
În ceea ce privește gestionarea fondurilor, Parlamentul solicită o trasabilitate completă a banilor europeni și verificări riguroase înainte de acordarea acestora. Comisia Europeană este îndemnată să furnizeze o imagine de ansamblu asupra finanțărilor oferite unor entități suspectate de legături cu Frăția Musulmană sau cu islamul politic. Rezoluția menționează explicit necesitatea de a examina atent relațiile financiare care implică actori din Qatar sau Türkiye, solicitând totodată o cooperare mai strânsă cu Europol și Eurojust.
Documentul propune, de asemenea, crearea unei metodologii europene pentru identificarea indicatorilor de risc, precum suprapunerea dintre religie și activitatea politică sau utilizarea unor discursuri diferite în funcție de interlocutor. Parlamentul cere verificări stricte înainte de stabilirea de parteneriate cu organizații care prezintă indicii de participare la astfel de strategii, menționând în acest context Forum of European Muslim Youth and Student Organisations, FEMYSO. Totodată, se solicită o listă la nivel european a persoanelor considerate predicatori ai urii, pentru controlul vizelor.
Parlamentul European a abordat și tema purtării vălului integral, susținând măsurile naționale care interzic acoperirea feței în spațiul public, precum niqab-ul sau burqa, invocând securitatea publică. Totuși, rezoluția nu instituie o interdicție europeană direct aplicabilă, lăsând decizia la nivelul statelor membre. În același timp, textul subliniază că protejarea cetățenilor musulmani împotriva discriminării este o obligație democratică, cerând evitarea confuziei dintre credința musulmană și rețelele politice sau extremiste.
Adoptarea acestei rezoluții reprezintă o schimbare de etapă politică, însă punerea în aplicare a cerințelor depinde de deciziile ulterioare ale Comisiei și ale Consiliului. În cadrul actual al Uniunii Europene, includerea pe lista teroristă necesită o decizie relevantă a unei autorități competente dintr-un stat membru sau dintr-o țară terță, referitoare la o investigație sau o condamnare penală pentru acte teroriste.