Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care solicită anularea condamnărilor la moarte împotriva lui Taraneh Rahimi, în vârstă de 20 de ani, și a lui Leila Abolhasani, în vârstă de 43 de ani. Cele două femei au fost condamnate în urma protestelor din Iran, iar cazurile lor au devenit punctul central al unei noi rezoluții de urgență. Documentul a fost adoptat cu 541 de voturi pentru, 11 împotrivă și 25 de abțineri.
Eurodeputații cer nu doar anularea verdictelor împotriva lui Taraneh Rahimi și Leila Abolhasani, ci și încetarea utilizării pedepsei cu moartea împotriva protestatarilor. Parlamentul solicită autorităților iraniene să anuleze sentințele pe care le consideră motivate politic și să pună capăt aplicării pedepsei capitale asupra disidenților și deținuților politici. Rezoluția reia solicitarea pentru abolirea completă a acestei măsuri în întreg teritoriul Iranului.
În cadrul dezbaterilor din plen, eurodeputații au relatat diverse acuzații privind practicarea torturii, exercitarea unor presiuni pentru obținerea unor mărturisii și refuzul de a acorda îngrijiri medicale deținuților. Parlamentul face referire și la situația lui Romina Rahimi, sora geamănă a lui Taraneh, care a primit o pedeapsă de închisoare pe termen lung. Aceste condamnări sunt văzute ca parte a unei represiuni mai largi împotriva celor implicați în protestele din 2026.
Documentul solicită totodată întărirea misiunii internaționale independente a ONU pentru documentarea încălcărilor și identificarea persoanelor responsabile. Parlamentul European cere recunoașterea conceptului de „apartheid de gen” drept crimă împotriva umanității în dreptul internațional. De asemenea, se solicită sesizarea Curții Penale Internaționale în legătură cu represiunea din Iran, pentru a asigura utilizarea mecanismelor internaționale de responsabilizare a celor care au comis încălcări grave.
Deși rezoluția cere lărgirea sancțiunilor împotriva celor implicați în represiune, votul eurodeputaților nu introduce automat noi persoane pe listele europene. Deciziile privind înghețarea activelor și interdicțiile de călătorie trebuie adoptate separat de Consiliu. Parlamentul European pune astfel presiunea politică pe Consiliu, Comisie și Serviciul European de Acțiune Externă pentru a lua măsuri suplimentare împotriva celor care participă la violența împotriva populației civile.
Uniunea Europeană aplică deja un regim de sancțiuni pentru încălcările drepturilor omului în Iran, care vizează în prezent 269 de persoane și 53 de entități. Aceste măsuri includ restricții privind furnizarea de echipamente de represiune și interdicții de călătorie. În iulie, Consiliul a adăugat pe listă șase persoane, inclusiv judecători implicați în procese împotriva minorităților și disidenților, iar regimul de sancțiuni a fost prelungit până în aprilie 2027.