Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen a Parlamentului European, FEMM, a examinat la 12 octombrie un proiect de raport care vizează îmbunătățirea accesului la servicii medicale pentru victimele supunerii chimice. Proiectul, elaborat de eurodeputata S&D Emma Rafowicz, propune ca recoltarea și analiza probelor toxicologice să nu mai depindă de decizia imediată a victimei de a depune o plângere penală. Scopul este de a asigura conservarea rapidă a probelor înainte ca substanțele să fie metabolizate.
Problema centrală abordată de raportul 2026/2056(INI) este legătura dintre îngrijirea medicală urgentă și investigațiile judiciare. În prezent, dacă accesul la testare este condiționat de o plângere oficială, intervalul de timp necesar victimei pentru a decide acțiunea legală poate duce la pierderea probelor. Substanțele care modifică starea de conștiență sau memoria sunt adesea greu de identificat pe măsură ce organismul le metabolizează, ceea ce face ca promptitudinea intervenției medicale să fie critică.
Raportul se concentrează pe patru direcții principale: accesul la îngrijire, recoltarea și analiza probelor, formarea profesională a personalului și colectarea de date comparabile la nivel european. Discuțiile din cadrul comisiei FEMM au evidențiat necesitatea ca sistemele medicale și judiciare să reacționeze suficient de rapid pentru a nu pierde informații relevante. Se urmărește astfel ca toxicologia să fie tratată ca parte a răspunsului medical imediat, nu doar ca un instrument al unei anchete penale deja deschise.
Un model de funcționare este cel din Franța, unde de la începutul anului 2026 se testează un mecanism prin care analizele medicale pentru suspiciuni de supunere chimică pot fi rambursate pe baza unei prescripții. Acest sistem permite recoltarea probelor într-un moment apropiat de incident, fără ca persoana să fie obligată să sesizeze poliția imediat. Proiectul parlamentar european încearcă să identifice astfel de lacune comune în toate statele membre pentru a stabili standarde de protecție mai eficiente.
Deși directiva UE privind violența împotriva femeilor prevede deja acces la examinări medico-legale, aceasta nu stabilește un protocol toxicologic unic pentru supunerea chimică. Raportul examinat de Emma Rafowicz este încă în procedură parlamentară și nu introduce, în această etapă, o obligație direct aplicabilă în statele membre. Totuși, acesta poate influența modul în care Comisia și statele vor aborda standardele de pregătire profesională și colectarea statisticilor despre aceste cazuri.
În cadrul Uniunii Europene, statele membre au până la 14 iunie 2027 pentru a transpune regulile directivei din 2024 privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Această normă obligă statele să ofere servicii specializate și gratuite, inclusiv examinări medicale, dar nu detaliază procedurile specifice de laborator pentru substanțele care induc stări de conștiență alterate, lăsând organizarea proceselor de testare la nivel național.