Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care critică dur politicile de regularizare a migranților aplicate de guvernul spaniol. Această decizie a fost luată cu 339 de voturi pentru, 225 împotrivă și 16 abțineri. Instituția solicită Comisiei să evalueze modul în care aceste scheme de regularizare pot influența deplasările către alte state membre și pot afecta funcționarea spațiului Schengen, considerând că semnalele transmise rețelelor de facilitare a trecerilor ilegale sunt nepotrivite.
Eurodeputații au subliniat riscul ca regularizarea pe scară largă să acționeze ca un factor de atracție pentru migranții care doresc să ajungă în Europa. În acest context, s-a cerut o analiză a posibilor efecte transfrontaliere cauzate de politicile naționale de acest tip. Parlamentul a solicitat, de asemenea, o creștere a resurselor pentru protecția frontierelor și o întărire a capacităților agenției Frontex, precum și utilizarea sprijinului european disponibil pentru zona Ceuta.
În ceea ce privește relația cu statele vecine, rezoluția pune accent pe necesitatea unei cooperări sporite între Spania și Maroc pentru procesele de returnare și readmisie. Parlamentul a propus ca accesul preferențial la piața europeană și finanțarea pentru țările vecine să fie condiționate de o cooperare efectivă în gestionarea migrației și a frontierelor. Această cerere vizează persoanele fără drept de ședere, menționând necesitatea respectării dreptului internațional și a protecției minorilor neînsoțiți.
O parte importantă a discuției s-a concentrat pe evenimentele de la Ceuta, unde Parlamentul a denunțat utilizarea migrației ca instrument de război hibrid. Eurodeputații au reafirmat suveranitatea spaniolă asupra acestor teritorii și au cerut consolidarea forțelor de ordine. De asemenea, s-a solicitat guvernului spaniol să colaboreze pe deplin cu ancheta judiciară privind evenimentele de la sfârșitul lunii iulie, în contextul raportărilor privind pierderile de vieți omenești pe mare.
Schema de regularizare vizată de guvernul spaniol se aplică persoanelor aflate în țară înainte de 1 ianuarie 2026, care au o prezență neîntreruptă de cel puțin cinci luni. Parlamentul a menționat că aceste permisuri nu oferă dreptul de a munci sau de a stabili rezidența în alte state ale Uniunii Europene. Obiectivul principal al rezoluției este de a asigura că astfel de politici nu afectează echilibrul securității pe marginea frontierelor externe ale UE.
În cadrul proceselor de returnare, respectarea drepturilor minorilor rămâne un punct critic. Conform jurisprudenței Curții de Justiție a UE, în cauza C-441/19, autoritățile trebuie să evalueze interesele superioare ale copilului înainte de orice decizie. Dacă condițiile de primire în statul de origine nu sunt garantate, decizia de returnare nu poate fi executată, asigurând astfel un cadru juridic protector pentru persoanele vulnerabile aflate în proces de migrație.