Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care refuză să recunoască noua configurație a Dumei ruse, în urma scrutinului parlamentar federal desfășurat între 18 și 20 septembrie. Această acțiune vine după ce autoritățile ruse au prezentat rezultate oficiale în care partidul Rusia Unită a obținut 349 de mandate din totalul de 450, menținând astfel o majoritate constituțională. Rezoluția nu impune sancțiuni directe și nu obligă juridic fiecare stat membru să întrerupă contactele cu parlamentarii ruși.
Uniunea Europeană a contestat ferm condițiile politice sub care s-a desfășurat acest scrutin, invocând absența unei competiții echitabile și restricționarea presei independente. De asemenea, instituția a semnalat decizia autorităților ruse de a nu invita observatori OSCE pentru monitorizarea procesului. În cadrul declarației din 21 septembrie, Înaltul Reprezentant a afirmat că UE nu va recunoaște organizarea sau rezultatele voturilor desfășurate în Crimeea și Sevastopol, precum și în părțile ocupate ale regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijjea și Herson.
Eurodeputații au cerut statelor membre să nu trateze noua cameră drept un reprezentant legitim al Federației Ruse și să reducă la minimum contactele instituționale. Parlamentul solicită, de asemenea, împiedicarea normalizării participării reprezentanților ruși în structurile de cooperare parlamentară internațională. O altă recomandare importantă vizează evitarea normalizării participării Rusiei la evenimente sportive și culturale internaționale în condițiile actuale, punând astfel sub semnul întrebării legitimitatea politică a Dumei rezultate din acest scrutin.
Rezoluția include și Republica Moldova, Parlamentul condamnând organizarea votului în regiunea transnistreană, teritoriu recunoscut internațional ca parte a Republicii Moldova. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a calificat acțiunea drept o încălcare a suveranității și integrității teritoriale, menționând că votul a avut loc fără consimțământul autorităților constituționale. Delegația Moldovei la OSCE a precizat că Rusia a deschis 16 secții de votare în regiunea transnistreană, în ciuda opoziției exprimate anterior de Chișinău.
Autoritățile moldovene au subliniat că procesul organizat în regiunea transnistreană nu produce efecte asupra statutului juridic internațional al zonei respective. Chișinăul a comunicat Moscovei că, deși cetățenii ruși puteau vota în secții autorizate din zonele controlate de autoritățile constituționale, organizarea scrutinului în transnistria nu putea avea loc fără acordul statului. Ministerul Afacerilor Externe a reiterat faptul că respectarea suveranității teritoriale este esențială în contextul acestor proceduri organizate unilateral de către Rusia.
Decizia Parlamentului European reflectă o poziție de duritate față de procesele electorale organizate în zonele sub control rus sau ocupate, o temă care afectează stabilitatea securității regionale. Această abordare se aliniază cu politicile de sancționare și de izolare politică aplicate de instituțiile europene față de Federația Rusă de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, subliniind dificultatea de a menține canalele de dialog oficial în condiții de conflict activ.