Parlamentul European a adoptat joi, 8 octombrie, o rezoluție prin care solicită ca orice viitor acord de parteneriat dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan să fie condiționat de progrese concrete în domeniul drepturilor omului. Decizia, luată prin 492 de voturi pentru, 23 împotrivă și 60 de abțineri, pune accent pe necesitatea eliberării deținuților politici. Rezoluția trimite un semnal clar către autoritățile de la Baku, subliniind că drepturile fundamentale trebuie să fie un criteriu central în relația diplomatică.
Documentul condamnă în mod direct detenția liderului opoziției Ali Karimli, președintele Azerbaijan Popular Front Party, și solicită eliberarea sa imediată și necondiționată. Parlamentul European pune sub semnul întrebării și situația jurnalistului Anar Abdullayev, care a primit o pedeapsă de 12 ani de închisoare. De asemenea, eurodeputații au reacționat la condamnarea apărătorului drepturilor omului Anar Mammadli, laureat al Premiului Václav Havel, care a fost sentențat la 13 ani de închisoare în septembrie.
În ceea ce privește Anar Mammadli, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a calificat verdictul drept arbitrar, punând sub semnul întrebării echitatea procesului. Raportorul pentru deținuții politici a afirmat că acuzațiile par motivate politic, solicitând o revizuire independentă a condamnării. Parlamentul a menționat și cazul economistului Gubad Ibadoghlu, care a ajuns în Europa pentru tratament medical de urgență, insistând însă ca procedurile penale împotriva acestuia să fie abandonate oficial.
Eurodeputații au solicitat Înaltului Reprezentant al UE să pregătească măsuri țintite în cadrul regimului global european de sancțiuni pentru drepturile omului. Totuși, rezoluția este o poziție politică nelegislativă și nu introduce automat sancțiuni sau suspendarea cooperării energetice și economice. Această măsură nu anulează nici actualul cadru de cooperare, ci vizează mai degrabă arhitectura viitoarelor relații, în contextul discuțiilor despre reînnoirea Priorităților Parteneriatului pentru perioada 2026–2030.
Parlamentul European critică utilizarea legislației penale și a normelor de securitate națională împotriva presei independente și a organizațiilor neguvernamentale din Azerbaidjan. Eurodeputații cer Comisiei să intensifice sprijinul pentru societatea civilă și pentru publicațiile care operează în țară sau în exil. Această abordare condiționată apare în contrast cu poziția Comisiei, care a argumentat că menținerea unui dialog deschis cu Azerbaidjanul este esențială pentru securitatea energetică a Uniunii Europene.
Situația deținuților politici din Azerbaidjan este monitorizată și de alte instituții internaționale. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a raportat că, în mai 2026, o organizație neguvernamentală locală identificase 328 de persoane care se aflau în statutul de deținuți politici. Această cifră reflectă estimările Union for the Freedom of Political Prisoners of Azerbaijan și evidențiază presiunea constantă asupra opoziției și a activiștilor din regiune.