Parlamentul European a aprobat, pe 6 octombrie, două acorduri legislative cu Consiliul care vizează simplificarea supravegherii economice și bugetare în zona euro. Această decizie include și modernizarea mecanismului prin care Uniunea Europeană poate finanța statele membre din afara zonei euro care se confruntă cu dificultăți ale balanței de plăți. Pachetul legislativ urmărește eliminarea raportărilor redundante și adaptarea procedurilor la sistemul de guvernanță economică introdus prin reforma fiscală din 2024.
Noile regulamente actualizează trei acte normative, respectiv Regulamentul 1173/2011, Regulamentul 473/2013 și Regulamentul 472/2013, pentru a alinia monitorizarea cu noile traiectorii ale cheltuielilor nete. Obiectivul principal este reducerea suprapunerilor administrative și concentrarea controalelor asupra riscurilor reale, în loc de generarea automată de documente repetitive. Această schimbare vizează în special statele din zona euro care primesc asistență financiară sau care se află în proces de ieșire dintr-un program de ajustare macroeconomică.
Carla Tavares, coraportoare S&D, a subliniat că acordul introduce termene mai flexibile pentru anumite obligații bugetare și reduce sancțiunile financiare aplicate. Totuși, ea a insistat că simplificarea nu reprezintă o dereglementare, deoarece Parlamentul a menținut controlul democratic și prioritățile privind clima, digitalizarea și apărarea. Această abordare asigură faptul că dimensiunea socială a cadrului fiscal rămâne protejată, în ciuda reducerii sarcinii birocratice impuse guvernelor naționale.
În ceea ce privește asistența pentru statele din afara zonei euro, Parlamentul a aprobat utilizarea unei strategii diversificate de finanțare de către Comisie. Această metodă permite gruperii nevoilor mai multor programe și emiterea de obligațiuni în funcție de condițiile pieței, oferind flexibilitate în momente de volatilitate financiară. Astfel, Comisia poate utiliza o rezervă comună de lichiditate pentru a efectua plățile către beneficiari, fără a depinde de emiterea unor obligațiuni noi în aceeași zi.
Markus Ferber, eurodeputat german PPE și coraportor, a descris măsurile ca pe o reducere a sarcinii birocratice acumulate în sistemul de guvernanță. El a precizat că simplificarea nu modifică substanța fiscală a cadrului existent, deoarece traiectoriile de cheltuieli și planurile fiscal-structurale rămân instrumentele centrale de evaluare. Acordul nu redeschide reforma fiscală din 2024, ci doar închide lacunele procedurale apărute după adoptarea noilor reguli de guvernanță economică.
Aceste modificări legislative vin ca o completare la reforma amplă a guvernanței economice adoptată în 2024, prin care UE a înlocuit vechea componentă preventivă a Pactului de stabilitate și creștere. Noua arhitectură se bazează pe planuri fiscal-structurale naționale pe termen mediu și pe traiectorii ale cheltuielilor nete. Această tranziție a generat anterior necesitatea de a actualiza pachetele Six-Pack și Two-Pack pentru a elimina referințele la proceduri care nu mai corespundeau sistemului actual.