Ombudsmanul European, Teresa Anjinho, a solicitat Parlamentului European să urmărească formal modul în care Comisia Europeană pune în aplicare recomandările privind pregătirea legislației în regim de urgență. Această cerere a fost adresată Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European, JURI, după ce investigațiile au scos la iveală deficiențe procedurale majore. Teresa Anjinho dorește ca executivul să raporteze oficial după revizuirea regulilor sale de Better Regulation, pentru a asigura respectarea standardelor de transparență.
Investigațiile desfășurate de Ombudsman au identificat probleme de administrare defectuoasă în trei dosare legislative specifice: pachetul Omnibus I, Politica Agricolă Comună și combaterea facilitării migrației ilegale. În cazul Omnibus I, consultarea internă între serviciile Comisiei a fost redusă la mai puțin de 24 de ore și s-a desfășurat într-un weekend. În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, documentele care susțineau propunerea au fost publicate abia după adoptarea legislației, afectând procesul de fundamentare.
Teresa Anjinho a subliniat că problema centrală constă în faptul că declararea unei inițiative drept urgentă permite renunțarea la etape esențiale, precum consultările publice sau evaluările de impact. Ombudsmanul critică utilizarea termenului de „context politic” pentru a justifica procedurile accelerate, considerând această noțiune prea vagă. Există riscul ca o simplă prioritate politică să devină motivul pentru utilizarea excepțiilor, reducând astfel rolul documentării administrative și al participării părților interesate.
Deși Comisia Europeană a promis o utilizare mai largă a evaluărilor de impact, inclusiv în situații de urgență, Teresa Anjinho consideră că angajamentele actuale sunt prea generale. Executivul european a anunțat modificări ale cadrului Better Regulation, afirmând că va adapta instrumentele de consultare pentru a fi mai flexibile. Totuși, Ombudsmanul insistă că testul real va fi modul în care aceste reguli revizuite funcționează în practică, solicitând un mecanism de verificare a aplicării lor efective.
Pe lângă monitorizarea legislației urgente, Ombudsmanul a deschis o investigație separată privind transparența așa-numitelor reality checks organizate de Comisie cu companii și alte părți interesate. Aceste reuniuni sunt utilizate pentru identificarea problemelor de implementare, dar se verifică acum dacă accesul este echitabil și dacă influența asupra deciziilor este transparentă. Teresa Anjinho susține că evaluarea nu se poate încheia doar prin modificarea formală a ghidurilor, fiind necesară verificarea aplicării lor în dosarele legislative viitoare.
Procesul de monitorizare al instituțiilor europene implică și alte mecanisme de control, precum activitatea Comisiei pentru petiții a Parlamentului European. Aceasta lucrează la raportul anual privind activitatea Ombudsmanului European pentru anul 2025, coordonată de raportorul Adrian-George Axinia. În cadrul acestor proceduri, reprezentanții Comisiei sunt obligați să analizeze rezoluțiile Parlamentului și să ofere răspunsuri scrise la punctele care vizează activitatea executivului european.