Comisia Europeană își stabilește un obiectiv de implementare care vizează finalizarea a aproximativ 30 de acțiuni din cadrul Scutului european pentru democrație până la sfârșitul anului 2026. Michael McGrath, comisarul pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, a prezentat acest plan în cadrul grupului de monitorizare a democrației al Comisiei LIBE. Obiectivul se concentrează pe oferirea unor instrumente practice pentru autoritățile care gestionează procesele democratice, asigurând o trecere de la inițiativele doar anunțate la rezultate operaționale.
Unul dintre punctele centrale ale acestui proces este dezvoltarea unor orientări privind utilizarea inteligenței artificiale în contextul alegerilor. Scopul este susținerea unei utilizări responsabile a tehnologiei prin încurajarea unor angajamente voluntare din partea partidelor europene și naționale, care să vină în completare la obligațiile legale deja existente. Această etapă de consultare se va realiza cu sprijinul Rețelei europene de cooperare în materie de alegeri și al Oficiului european pentru IA, pentru a asigura o utilizare controlată a tehnologiei de către actorii politici.
O altă prioritate vizează siguranța în politică, prin adoptarea unei recomandări menită să protejeze candidații și aleșii. Atenția este pusă în mod special pe femeile implicate în politică, pe grupurile expuse discriminării și pe politicienii de la nivel local. Această inițiativă va fi însoțită de dezvoltarea unor capacități și de implementarea unor bune practici, având la bază consultări care au fost încheiate în luna mai a acestui an, pentru a asigura un mediu politice mai sigur.
În ceea ce privește structura de coordonare, Centrul european pentru reziliență democratică, lansat la 24 februarie, va funcționa ca un punct de legătură între instituțiile UE și autoritățile statelor. Michael McGrath a subliniat că scopul este centralizarea expertizei și a informațiilor, pentru a evita dispersarea acestora între diverse structuri. Centrul va facilita cooperarea și pregătirea, fără a primi noi puteri de sancționare, concentrându-se pe un plan european de răspuns la dezinformare și manipularea informațiilor.
Cooperarea electorală se va baza pe o structură deja existentă, care facilitează schimbul de date privind securitatea cibernetică și transparența. În cadrul acestei rețele, care reunește autoritățile naționale, au fost deja elaborate instrumente precum o matrice de gestionare a riscurilor și o listă de verificare a integrității alegerilor. Aceste acțiuni de consolidare vizează pregătirea comună a autorităților naționale, oferindu-le instruire pentru a putea identifica și gestiona mai eficient amenințările externe sau manipulările informaționale.
Aceste procese de consolidare a rezilienței democratice în Europa vin într-un context în care instituțiile europene pun un accent tot mai mare pe combaterea ingerințelor străine și a dezinformării. Prin de lașierea de la implementarea unor mecanisme de sancționare în favoarea cooperării voluntare, Comisia Europeană urmărește să creeze un cadru de răspuns rapid la amenințările de tip FIMI, asigurând în același timp respectarea competențelor naționale ale statelor membre.