Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a solicitat operaționalizarea rapidă a hub-ului de securitate maritimă în cadrul unei reuniuni de lucru cu ambasadorii statelor membre UE acreditați la București. Evenimentul a fost găzduit de Ambasada Irlandei, în contextul președinței rotative a Consiliului UE. Discuțiile au vizat subiecte de actualitate ale agendei europene, precum procesul de extindere al Uniunii și evoluțiile din Orientul Mijlociu.
O prioritate centrală a fost propunerea comună a României și Bulgariei privind întărirea capacității de răspuns la amenințările hibride prin hub-ul de securitate maritimă. Oana Țoiu a evidențiat faptul că stabilitatea în regiunea Mării Negre este direct legată de securitatea alimentară globală. România, fiind un principal producător de cereale în cadrul Uniunii Europene, are un interes major în menținerea rutelor de tranzit stabile și sigure.
În ceea ce privește bugetul european, ministrul a susținut necesitatea unui Cadru Financiar Multianual ambițios pentru perioada 2028–2034. Oana Țoiu a menționat că România rămâne parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, punând accent pe importanța fondurilor de coeziune și a Politicii Agricole Comune. Aceste instrumente sunt esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre și pentru susținerea procesului de integrare.
Pe lângă securitatea maritimă, accentul a căzut pe necesitatea unor conexiuni fizice rapide pentru integrarea pieței europene. Ministrul a menționat că investițiile în infrastructură, precum autostrăzi, poduri, căi ferate sau rețele energetice, trebuie să fie susținute de fonduri naționale și europiene. Aceste investiții trebuie să fie extinse și către vecinii aflați pe calea aderării la Uniunea Europeană.
De asemenea, s-a discutat despre accesul companiilor românești, inclusiv al IMM-urilor, la instrumentele de competitivitate și inovare. Oana Țoiu a cerut reguli simplificate pentru a facilita acest proces. România depinde în mod semnificativ de piața unică, având peste 70% din importurile și exporturile sale legate de acest spațiu economic în anul 2026.
Contextul geopolitic actual pune sub semnul întrebării stabilitatea rutelor de transport, în timp ce infrastructura de transport rămâne un pilon critic pentru dezvoltarea regională. În România, proiecte de infrastructură majoră, precum Autostrada Moldovei A7, sunt în curs de dezvoltare pentru a îmbunătăți conectivitatea. Aceste investiții sunt esențiale pentru a asigura fluxurile comerciale și logistice într-un climat de incertitudine regională.