Președintele Nicușor Dan a anunțat, sâmbătă, 3 octombrie, că România a semnat o scrisoare trimisă prim-ministrului irlandez Micheál Martin, alături de alte 16 state membre ale Uniunii Europene. Documentul vizează menținerea agriculturii și a politicii de coeziune ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european. Inițiativa este coordonată de Nicușor Dan și de prim-ministrul italian Giorgia Meloni, care vor organiza o reuniune informală a acestor țări în cadrul următorului Consiliu European.
Statele semnatare propun menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica Agricolă Comună, solicitând în același timp resurse suplimentare pentru domenii precum securitatea, apărarea, competitivitatea și reziliența. Scrisoarea, semnată vineri de Italia, Spania și Polonia, pune presiune pe președinția irlandeză rotativă a Consiliului UE pentru a proteja cheltuielile de aproape 900 de miliarde de euro. Această poziție este luată în fața propunerilor de reducere a bugetului, care ar putea afecta dezvoltarea regională.
Consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat că vor urma negocieri dure și complicate în cadrul Uniunii Europene. Acesta a subliniat riscul existenței unei discontinuități a finanțării europene la data de 1 ianuarie 2028, dacă nu se ajunge la un acord asupra noului Cadru Financiar Multianual până la sfârșitul anului curent. Este esențial ca în 2027 să poată fi adoptată legislația de aplicare și să se finalizeze pregătirile tehnice necesare pentru intrarea în vigoare a noilor finanțări.
Tensiunile dintre state sunt accentuate de poziția Germaniei, care conduce o tabără de șase țări și a solicitat reduceri de câteva sute de miliarde de euro la toate nivelurile. În contrast, grupul de 17 țări, care include Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania, consideră că finanțarea totală pentru coeziune și PAC trebuie menținută. Aceștia avertizează că reducerile ar putea submina sprijinul public pentru proiectul european.
Negocierile vizează și introducerea unor noi taxe, numite resurse proprii, care ar putea genera 66 de miliarde de euro pe an. Statele semnatare cer ca aceste resurse să fie autentice, echitabile, simple și neregresive. În același timp, guvernele au reînnoit apelurile pentru amânarea rambursărilor datoriei acumulate în urma pandemiei de Covid-19, o măsură estimată a cărei costuri ar fi de 25 de miliarde de euro pe an, și s-au opus reducerilor bugetare acordate țărilor bogate.
Cadrul Financiar Multianual (CFM) reprezintă unul dintre cele mai complexe procese de negociere de la Bruxelles, fiind instrumentul prin care se finanțează subvențiile pentru agricultori și ajutoarele pentru dezvoltare. În 2025, Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, încercând să redirecționeze fonduri de la agricultura și plățile regionale către noi priorități precum apărarea și competitivitatea.