Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European, a declarat că revenirea românilor din diaspora în țară nu poate fi realizată doar prin oferirea de sume de bani. Potrivit acestuia, cetățenii aleg să se întoarcă în România doar atunci când există condiții de viață adecvate, în special în ceea ce privește educația și sănătatea. Nicu Ștefănuță subliniază că infrastructura socială și serviciile publice funcționale sunt factorii decisivi pentru acești oameni.
În ceea ce privește sistemul de învățământ, Nicu Ștefănuță a precizat că părinții din diaspora vor să revină doar dacă au unde să ducă copiii la o școală de calitate. Totodată, un aspect critic este sectorul medical, unde cetățenii au nevoie de certitudinea că vor beneficia de spitale sigure. Vicepreședintele Parlamentului European a menționat că mulți dintre cei care pleacă sunt preocupați de riscul de a contracta boli în spitale care nu funcționează corect.
Analizând contextul politică economică, Nicu Ștefănuță a făcut o comparație între România și landul german Saxonia-Anhalt, observând similitudini în ceea ce privește migrația muncii și îmbătrânirea populației. El a avertizat că politicile de austeritate și tăierile bugetare pot alimenta creșterea partidelor de extremă dreaptă. Vicepreședintele Parlamentului European consideră că România este o regiune de douăzeci de ori mai mare decât Saxonia-Anhalt, împărtășind aceleași provocări sociale.
Nicu Ștefănuță a criticat abordarea actuală în care măsurile de echilibrare a deficitului bugetar afectează disproporționat persoanele vulnerabile. El a observat că, deși țara este îndatorată, România nu are un nivel de datorie similar cu Franța sau Italia. Politicianul a sugerat că, în loc de tăieri care afectează populația, ar trebui făcute mișcări mai inteligente în gestionarea banilor publici, evitând investițiile inutile, precum construcția unor stadioane de mari dimensiuni.
În ceea ce privește securitatea națională, Nicu Ștefănuță a subliniat importanța experienței militare a Ucrainei în contextul războiului actual. El a menționat că Ucraina dispune de cea mai performantă armată non-rusă și de o producție masivă de drone, oferind informații esențiale. Vicepreședintele Parlamentului European a criticat lipsa de pregătire a populației române și absența unei hărți clare a adăposturilor civile, comparând situația cu reziliența din Finlanda.
Contextul securității aeriene rămâne unul tensionat, având în vedere incidentele recente de monitorizare a spațiului aerian. În timp ce apar alerte de drone în zone precum Galați și Tulcea, care au necesitat ridicarea avioanelor F-16 de către MApN, există și discuții despre întârzierile sistemelor antiaeriene. Aceste elemente subliniază necesitatea unei infrastructuri de apărare și a unei pregătiri civile mai robuste în fața amenințărilor externe.