Mureșan a subliniat importanța de a înțelege riscurile pe care le reprezintă știrile false și propaganda pe platformele digitale. Acesta a evidențiat faptul că rețelele de socializare funcționează ca companii private, având ca obiectiv principal maximizarea profitului prin vânzarea de publicitate. Pentru a atinge acest scop, platformele urmăresc menținerea utilizatorilor online pentru perioade cât mai lungi, ceea ce impune o atenție sporită din partea tuturor generațiilor.
Conform declarațiilor, este esențial ca persoanele de toate vârstele, de la copiii din mediul școlar până la vârstnici, să fie informate corect despre riscurile digitale. Mureșan a menționat că, deși părinții sunt pregătiți să își educe copiii pentru viața offline, aceștia au nevoie de sprijin și informații suplimentare pentru a gestiona pericolele din mediul online. Educația digitală devine astfel un pilon necesar pentru siguranța cetățenilor.
Problema accesului minorilor la internet a fost abordată prin prisma regulilor impuse de Comisia Europeană, care vizează interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub vârsta de 13 ani. Mureșan a susținut necesitatea unor reguli clare care să se aplice până la vârsta de 18 ani, argumentând că pericolele online, precum radicalizarea oamenilor, sunt la fel de reale ca cele din mediul fizic. Protecția tinerilor împotriva acestor procese este o prioritate.
La nivel internațional, tendința de reglementare este vizibilă în țări precum Australia, Brazilia și Indonezia, care au adoptat legi similare. În cadrul Uniunii Europene, Italia impune acordul părinților pentru copiii sub 14 ani, în timp ce Spania pregătește o interdicție pentru cei sub 16 ani, condiționată de votul parlamentar. Grecia intenționează, de asemenea, să interzică accesul minorilor sub 15 ani la rețelele sociale începând de anul viitor.
Efectele concrete ale dezinformării au fost ilustrate printr-un incident violent din județul Cluj, unde o ambulanță a fost atacată de cetățeni. Aceștia au acționat sub influența unei informații false, crezând că vehiculul este o „ambulanță neagră care fură copii”. În urma atacului cu topoare, bâte și pietre, șoferul autospecialei a suferit o rană la ochi și a necesitat intervenție chirurgicală de urgență la Cluj.
Fenomenul de propagare rapidă a informațiilor eronate în spațiul public reprezintă o provocare majoră pentru stabilitatea socială și siguranța cetățenilor. Incidentul din Cluj demonstrează cum o știre falsă poate declanșa violență fizică imediată, afectând direct personalul medical și serviciile de urgență. Gestionarea acestor crize de informare necesită atât reglementări legislative stricte, cât și o creștere a nivelului de alfabetizare digitală în societate.