Procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană este evaluat extrem de pozitiv de la Bruxelles, fiind descrisă drept „cel mai bun elev din clasa mea”. Această observație vine în contextul ritmului accelerat de negociere observat în cursul anului 2026, perioadă care marchează un număr record de capitole deschise și închise pentru țările candidate. Evaluarea subliniază performanța țării, în ciuda faptului că a început acest parcurs mult mai târziu decât statele din regiunea Balcanilor.
Marta Kos a declarat că anul 2026 reprezintă un moment de extindere prin volumul de activitate desfășurat. În ultimele nouă luni, s-au deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în orice alt an din ultimii 25 de ani. Printre cele patru țări care se află în fruntea procesului de aderare se numără Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina. Muntenegru este considerată țara lider, având potențialul de a finaliza negocierile tehnice la sfârșitul acestui an pentru o intrare în UE în 2028.
Deși Moldova este lăudată pentru progresul constant, implementarea reformelor în Balcani rămâne neuniformă, ceea ce poate avea consecințe financiare directe. Există posibilitatea de a redirecționa suma de 330 de milioane de euro din fondurile europene către statele care obțin rezultate mai bune. În timp ce Muntenegru are o rată de implementare a reformelor de 91%, Bosnia și Herțegovina se confruntă cu o rată de zero, din cauza incapacității politicienilor de a ratifica două acorduri esențiale pentru plata banilor.
Relația cu Serbia rămâne una tensionată, afectată de probleme de încredere între Bruxelles și acest stat candidat din 2012. Marta Kos a menționat că a decis anularea unei misiuni planificate în Serbia, după evenimentul de la funeraliile lui Ratko Mladić. Glorificarea acestui criminal de război și negarea genocidului de la Srebrenica au fost descrise ca fiind inacceptabile. Bruxellesul solicită ca liderii din Balcanii de Vest să urmeze calea reconcilierii, în loc să amplifice conflictele trecute.
Uniunea Europeană menține o poziție strictă privind condiționalitatea ajutorului financiar acordat țărilor candidate. Instituția nu funcționează ca o organizație caritabilă, oferind resurse pentru dezvoltarea economiilor și a societăților doar dacă acestea implementează reformele necesare. Această politică de monitorizare riguroasă vizează asigurarea faptului că fondurile europene sunt utilizate eficient pentru consolidarea democrației și a stabilității în regiunile care aspiră la apartenența la blocul european.
Ultima extindere a Uniunii Europene a avut loc în 2013, când Croația a devenit stat membru. De atunci, clubul european nu a mai primit noi membri, existând o perioadă de stabilitate a compoziției fără extinderi noi. Proiecțiile actuale indică faptul că o nouă fază de extindere ar putea avea loc abia în jurul anului 2028, după o pauză de aproximativ 15 ani de la integrarea Croației.