Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului Partidului Popular European, conduce o componentă critică a negocierilor pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034. Acest proces de decizie vizează planul prin care Uniunea Europeană va gestiona resursele financiare în următorul septenar, o sumă care se apropie de 2.000 de miliarde de euro. Mureșan, care ocupă și funcția de membru în Comisia pentru bugete (BUDG) și în Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON), coordonează raportul care stabilește poziția Parlamentului în fața celor 27 de guverne ale statelor membre.
În calitate de co-raportor al Comisiei pentru bugete, alături de Carla Tavares, Mureșan a elaborat raportul care definește liniile de negociere ale Parlamentului European. Această instituție deține o pârghie strategică, deoarece bugetul pe șapte ani nu poate fi adoptat fără acordul Parlamentului, în condițiile în care statele membre trebuie să ajungă la un consens unanim. Procesul de negociere este complex, existând trei poziții care trebuie armonizate: propunerea inițială a Comisiei Europene, cererea statelor contributoare nete pentru reduceri și solicitarea Parlamentului pentru o anvelopă mai mare.
Negocierile sunt tensionate de opoziția unor state precum Germania, Austria, Țările de Jos, Suedia, Finlanda și Danemarca, care solicită reducerea propunerii Comisiei Europene. Mureșan a declarat că aceste six state greșesc, argumentând că reducerea bugetului va fragiliza Europa în fața provocărilor de securitate și competitivitate. El a subliniat că necesitățile de securitate vor trebui finanțate oricum, eventual prin bugetele naționale, și a criticat ideea că creșterea contribuțiilor ar fi o povară disproporționată pentru marile economii europene.
Un punct de conflict major este modul în care sunt alocate fondurile, în special în contextul ramburării datoriei contractate prin NextGenerationEU. Parlamentul European propune ca raportul să fie de 1,27% din VNB pentru cadrul financiar propriu-zis și încă 0,11% pentru plata datoriei, totalizând 1,38% din VNB. Mureșan a avertizat că Europa nu va vota un buget în care fondurile pentru agricultură și politicile de coeziune sunt insuficiente, menționând că ar putea fi necesară și colectarea de venituri suplimentare de la marile companii globale.
Pentru România, rezultatul acestor negocieri este vital, deoarece va determina nivelul finanțării pentru infrastructură, dezvoltare regională și agricultură după anul 2027. Mureșan a menționat că Europa trebuie să finanțeze simultan securitatea, independența energetică și competitivitatea, fără a sacrifica programele existente. El a sugerat că, în loc să se taie din fondurile pentru fermieri, Uniunea ar putea opta pentru noi surse de venit, evitând astfel o eroare de a penaliza sectorul agricol în detrimentul marilor companii care operează pe piața unică.
În cadrul proceselor de decizie de la Bruxelles, deciziile privind bugetul și politicile de coeziune sunt esențiale pentru stabilitatea economică a statelor membre. În contextul actual, gestionarea resurselor pentru politicile de dezvoltare regională și agricultură rămâne un subiect de discuție intensă între instituțiile europene și guvernele naționale. Această dinamică influențează direct capacitatea de investiții a economiilor europene în perioada următoare, determinând direcția în care vor evolua programele de sprijin pentru infrastructură și dezvoltare locală.